[A] Aruncăm fiecare peste 22 kilograme de pâine și produse de panificație pe an. Campanie lansată de o fabrică din Cluj, alături de Mihaela Bilic şi Adi Hădean: Nu arunca pâinea
ActualitateRecomandarea redacțieiSocial by Actual de Cluj - nov. 28, 2018 0 622
Aruncăm, fiecare dintre noi, peste 22 kilograme de pâine și produse de panificație pe an, arată statisticile. Cifra reprezintă 20% din cantitatea totală de mâncare pe care un român o risipește într-un an. Asta în timp ce mâncăm, în fiecare an, 96 de kilograme de pâine de persoană, cu mult peste media europeană, care este de 82 de kilograme pe an. De altfel, pâinea este pe primul loc pe lista preferințelor alimentare ale românilor. În acest context şi cu aceste cifre „pe masă”, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa produselor de panificaţie – fabrica La Lorraine din Câmpia Turzii – lansează o campanie de responsabilizare socială: “Nu arunca pâinea”. Aceasta își propune să sensibilizeze opinia publică din România în privința necesității reducerii fenomenului risipei alimentare, în general, și în mod special pe segmentul panificației și al patiseriei. Acestei campanii i s-au alăturat nutriționistul Mihaela Bilic, chef Adrian Hădean, Ioana Macovenciuc (Prințesa Urbană) și jurnalistul Ovidiu Blag.
Evenimentul de lansare a campaniei a fost gândit în două etape – una pe 28 noiembrie, cealaltă pe 11 decembrie, ambele incluzând dezbateri pe tema Food Waste și demonstrații practice ale metodelor gândite, de specialiști în alimentație împreună cu reprezentanții fabricii, pentru a reduce risipa alimentară.
Primul dintre evenimente a avut loc miercuri, alături de nutriţionistul Mihala Bilic şi reprezentanţii fabricii La Lorraine – Răzvan Boşomoiu, directorul general al fabricii din Câmpia Turzii şi Dan Păucean, directorul de producție al fabricii, cu o discuţie moderată de jurnalistul Ovidiu Blag.
Statistici: fiecare român risipește 110 kg de mâncare în fiecare an
Cât de gravă e situaţia? Iniţiatorii campaniei aduc câteva cifre în discuţie. La nivel global, pâinea este al treilea produs în topul alimentelor aruncate la gunoi. Olandezii mănâncă 450.000 de pâini pe zi, iar 80% din deșeuri reprezintă pâinea irosită, ceea ce duce la pierderi de peste 400 milioane euro. În Germania, 90% din populație consumă pâine zilnic, dar sunt risipite 1.7 milioane de tone pâine/an, ceea ce duce la 2,46 milioane tone de emisii de gaze cu efect de sera. Conform datelor Food Waste România, fiecare român risipește 110 kg de mâncare în fiecare an, adică 353 de grame de hrană pe zi. Cu banii cheltuiți pentru mâncarea risipită într-un an, un român ar putea face nouă plinuri de benzină. Per total, aproximativ 30% din toate produsele din România ajung la coşul de gunoi sau sunt irosite în fiecare an. Această cantitate, adică 2.55 de milioane de tone de produse alimentare, corespunde cu încărcătura a 127.500 de tiruri aliniate în coloană din Bucureşti până în Munchen.
Cantitatea de mâncare pe care o aruncă românii într-un an – 2,55 milioane de tone – ar putea hrăni populația orașului Cluj-Napoca timp de 20 de ani.
Cifre:
Cum combatem risipa?
Reprezentanţii fabricii de produse de panificaţie care pleacă din unitatea de producţie congelate spun că, în ceea ce îi priveşte, au făcut eforturi pentru ca în urma procesului risipa să se reducă la minim. „În ceea ce priveşte risipa, noi ne apropiem de ideal (în sistemul de producţie) – putem să coacem cât se consumă, să reducem pe cât posibil felul în care se risipeşte mâncare. Pentru asta, trebuie echipamente ultramoderne. Acest proces de congelare e unul modern, nu e ceea ce se înţelegea în trecut prin congelare, când unii şefi de unităţi puneau la rece produse care erau deja aproape de termenul de expirare. Vorbim acum despre pâine congelată imediat după ce se pre-coace (80%), iar astfel se conservă toate calităţile sale nutritive. Nu punem nici conservanţi în ea, nu este nevoie”, explică directorul fabricii.
La rândul său, Mihaela Bilic a pledat pentru consumul (rezonabil) de pâine, într-o lume în care mulţi au ajuns să echivaleze carbohidraţii cu răul suprem în alimentaţie. „Pâinea este un aliment de bază, e un aliment care se poate consuma în fiecare zi, la fiecare masă. La noi, la români, e şi simbol al ospitalităţii. Trebuie să mâncăm pâine. Trăim vremuri anormale, în care lucrurile ce vin din exterior ni se par cele mai bune şi desconsiderăm lucruri simple, care au hrănit generaţii de români. Pâinea este bună, este sănătoasă, e săţioasă„, a spus Bilic, adăugând că o alimentaţie sănătoasă este una echilibrată, care conţine toate grupele de nutrienţi.
„Se pierdea pâine în toate etapele, de la producţie la consum. Noi, în sistemul de producţie am ajuns acum la o pierdere foarte mică, undeva la 1,6-1,8%, datorită performanţei utilajelor şi a pregătirii oamenilor. Ce producem ca deşeu e valorificat, nu merge la gunoi – produsele sunt duse la o crescătorie de porci”, spune Dan Păucean. Acesta a menţionat că inclusiv ideea produselor congelate poate contribui la reducerea risipei. „Aruncăm pâine şi pentru că ne place să mâncăm mai ales produse proaspete. Dacă acestea nu mai sunt proaspete seara, când ajungem acasă de la serviciu, ajungem să aruncăm. Noi facem produse care se pot coace rapid, la 6 seara, când vii de la serviciu”, spune acesta. „În gospodărie la bunica, pâinea nu ajungea niciodată la coşul de gunoi, cum facem noi acum la oraş. Ce era vechi sau în plus se dădea la animale. Noi, în calitate de consumatori finali, suntem lacomi din construcţie. Şi dacă foamea e la nivel 0, nu putem sta stană de piatră la miros de pâine proaspătă. Magazinele au o diversitate mare de produse, eşti tentat să cumperi mai mult. E firesc să iei şi pentru a face câteva provizii, dar un pic de isteţime din punct de vedere gospodăresc ar putea ajuta mult”, spune Bilic. Aşadar, printre soluţiile de încercat: să cumpărăm mai puţin, să păstrăm pâinea în condiţii adecvate (nu în pungă, ci în săculeţe ori în casete de lemn) şi să ne gândim la metode de valorificare a produselor – pâinea veche se poate pune la uscat ori poate fi transformată în ceva bun, prin reţete adecvate. „Puteţi să faceţi un exerciţiu. Spune o dată: nu mai cumpăr altă pâine până când nu o termin pe asta. Şi veţi vedea că la următoarele cumpărături gândiţi altfel. Noi suntem nişte răsfăţaţi ai sorţii, risipim pentru că încă asta nu ne afectează. Dar jumate de glob e pe lipsă, nu pe plus”, spune Bilic. Dacă un adult poate mânca una-două felii de pâine la o masă, acesta fiind aliment de bază, nu acelaşi lucru e valabil pentru produsul de patiserie, considerat „super-food” şi aliment facultativ: în acest caz, porţia trebuie redusă la jumătate, mai spune nutriţionistul.
„E importantă porţionarea. De aceea noi încercăm să vedem care sunt ocaziile de consum şi să venim cu porţii potrivite, să vedem cum se mănâncă pâinea şi să ne adaptăm procesul de producţie”, spune Boşomoiu.
Congelarea pâinii prin tehnologia bake-off și gramajele mai mici ale produselor, soluții pentru reducerea risipei alimentare
Participanţii la campania de lansare au avut ocazia să vadă şi fabrica La Lorraine, unde se foloseşte tehnologia bake-off, cea a precoacerii și congelării produselor de panificație și patiserie înainte ca acestea să ajungă în magazine. Procedura are efecte pozitive, spun fabricanţii, deoarece protejează produsele împotriva contaminării cu bacterii, iar coacerea în magazin se face controlat, doar atunci când stocul se epuizează. Astfel, pâinea nu ajunge să se învechească pe raft.
Campania continuă. Urmează lecţii cu Adi Hădean
În continuarea campaniei, pe viitor, organizatorii își propun şi alte acţiuni: să găzduiască evenimente educative care să contribuie la diminuarea fenomenului risipei alimentare, să sponsorizeze proiecte independente cu obiective similare din categoria „Stop Food Waste”, să premieze inovațiile în domeniul rețetelor de panificație sau tehnologiilor pentru îmbunătățirea procesului de păstrare și reciclare, să ofere burse pentru tinerii care își doresc o carieră în domeniul siguranței alimentare. „Avem teme de cercetare pe care le vom urmări împreună cu universităţile, avem deja colaborări cu asociaţii care luptă pe acest front al combaterii risipei alimentare”, spune Boşomoiu.
Următorul eveniment este programat pentru 11 decembrie, atunci când chef Adrian Hădean va discuta despre risipa alimentară din perspectiva industriei HoReCa, despre impactul economic și social al risipei alimentare asupra unui business de tip restaurant. El va da exemple de bune practici din străinătate și va vorbi despre educația consumatorilor în ceea ce privește risipa alimentară. Tot pe 11 decembrie va avea loc și un atelier de gătit, împreună cu copiii de la casa de tip familial „Căsuța Bucuriei”, unde se vor prezenta metode de refolosire a pâinii învechite pentru a crea rețete gustoase.
Puteţi urmări aici discuţia integrală despre risipă şi obiceiuri alimentare:
