Închide

Artistă a „Școlii de la Cluj” expune la New York

Cultură by Actual de Cluj - mart. 02, 2016 0 328

E vorba de artista clujeancă Teodora Axente, cu master și doctorat la Universitatea de Arte și Design din Cluj, și care expune la galeria ANa Cristea Gallery, cu ajutorul Institutului Cultural Român din New York.

Expoziția va fi vernisată mâine seară.

Teodora Axente are 32 de ani, s-a născut în Sibiu și a urmat studii de masterat și a obținut titlul de doctor la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Face parte dintr-o generație mai tânără a ‘Școlii de la Cluj’, urmând cronologic, la numai câțiva ani, unor artiști că Adrian Ghenie, Ciprian Mureșan, Victor Man sau Șerban Savu, și a reușit să își găsească o voce distinctă și o nouă poveste de spus.

În 2011, Teodora Axente a primit Premiul Essl Art, care a avut ca rezultat participarea la o expoziție de grup la Essl Museum din Viena. În 2015, lucrările sale au fost expuse la Boulder MoCA din Colorado, în expoziția ‘Defaced’, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în ‘T.A.N.G.O.’, și la Hugo Voeten Art Center din Belgia, în ‘My Name Is Artist’. În mai 2016, va avea o expoziție personală la Hugo Voeten Art Center.

Aceasta este a doua expoziție personală a Teodorei Axente la Ana Cristea Gallery

Iată cum explică reprezentanții galeriei newyorkeze specificul artei Teodorei Axente:


Pânzele Teodorei Axente par impregnate de o străveche magie, care-și extrage forța din lumea fizică. Personajele sale par că practică ritualuri elaborate ale propriei faceri. Cufundate într-o tăcere mistică, ca într-un dialog cu Divinitatea, ele dau impresia că autorul lor trebuie să le observe eforturile, asemănătoare unei tranșe, de undeva de sus.

Cu toate acestea, Axente scenografiază minuțios fiecare scenă înainte de a începe să picteze. Fiecare pânză își dezvăluie propriul univers teatral, cu decor, recuzită și un substrat metaforic. Fiecare lucrare se întrupează din dihotomia materie-spirit, substanță-devenire, chiar și atunci când narează eforturile individuale ale personajelor de a unifica aceste două planuri ale existenței. Cu o recuzită de materiale sclipitoare, precum folia de aluminiu, satinul, catifeaua, blana sau draperiile — care au devenit ‘semnături’ ale artistei—, Teodora Axente invită privitorul într-o lume misterioasă, care pare să fie spirituală, dar, în cele din urmă, se dovedește a fi doar materie și suprafață.

În ciuda unor veșminte și accesorii demodate, aceste lucrări oferă o privire hiperbolică asupra eforturilor contemporane de a construi și de a interpreta identitatea. Ce sunt toate acestea, dacă nu autoportrete meticulos executate, care tentează imposibilul: a capta fenomenul devenirii? Cu toții ne îndoim de ceea ce nu poate fi văzut. Ca într-un elaborat joc ‘de-a v-ați ascunselea’, alergăm după prezențe fantomatice pentru a dovedi permanența lor. Ne luptăm continuu cu angoasa existențială a lumii de azi: suntem oare îndeajuns de vizibili, așa cum ne dorim?

Prin contrast cu severitatea aparentă, există un spirit ludic al personajelor Teodora Axente și al materiei lor. Materia este în același timp fermecătoare și magnetică, fluidă și înșelătoare, plină de miez.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare