Arhitecții și activiștii au ieșit cu caiacul pe Someș să militeze pentru un parc natural de 200 de hectare care ar putea funcționa între Florești și Cluj-Napoca

11 oameni îmbarcați în 6 caiace au făcut la finalul săptămânii trecute o călătorie de 7 kilometri pe Someș, de la barajul din Florești, până în Cluj-Napoca, în cartierul Grigorescu.

S-au oprit pe drum și au organizat o operațiune simbolică de ecologizare, strângând 20 de saci de gunoaie, fiecare având 60 de litri.

Sunt cei 7 kilometri de Someș unde Primăria din Cluj și-a asumat trasee velo și pietonale în planurile și strategiile orașului. Mai mult, e un traseu asumat recent ca investiție de omul de afaceri din spatele turnului cu 40 de etaje dorit în zona Grigorescu, Dorin Bob. Acest traseu a fost una dintre ofertele proiectanților către municipalitate pentru a aviza acest proiect, ofertă felicitată și apreciată de primarul Emil Boc (Detalii:VIDEO Turnul de 40 de etaje cu entertainment de la Cora, acceptat de Boc). Și oficialii din comuna Florești dau din cap când vine în discuție subiectul și spun că își doresc așa ceva, dar nu au mișcat nimic pentru ca șantierele din comună să nu mai deverseze gunoiul aici sau pentru a rezolva problema așezărilor de romi nelegale de pe malurile râului. Premierul Ludovic Orban, provocat de deputatul clujean Adrian Dohotaru, a spus și el public că susține acest proiect și schimbarea ligislației în așa fel încât să fie posibil.

În realitate, situația de pe Someș între Cluj și Florești este la fel de dezastruoasă ca anii trecuți când, din caiac sau din bărci pneumatice, activiștii din oraș au arătat țării întregi că Someșul nu e altceva decât Ganegele din Transilvania având în vedere că e plin de gunoie (Detalii: VIDEO Gangele din Cluj, Cum a rămas cu dezastrul ecologic de pe Someș. Peste trei luni se inventariază din nou „Gangele” din Cluj)

Asociația SOS a inițiat din nou o plimbare cu caiacul pe Someș, de la Cluj la Florești, în cadrul unei acțiuni de conștientizare asupra potențialului râului și de includere a sa în viața clujenilor. Activiștii au atras din nou atenția asupra situației dezastruoase în care se află râul pe acest sector, sufocat de gunoi pe maluri dar și în albie.

De data aceasta, alături de inițiatorii plimbării, asociația SOS și deputatul Dohotaru, însoțit de instructori profesioniști, au venit doi arhitecți implicați în proiectele de spații publice pregătite în Cluj-Napoca, Tiberiu Ciolacu și Eugen Pănescu. De pe mal a participat simbolic și arhitectul Mihai Racu, membru în comisia de urbanism a Primăriei. Cum a fost, ce se poate face și de ce e important să nu se renunțe la a se activa această zonă naturală, comparabilă cu cartierul Mănăștur, vorbesc cei care au participat.

Arhitectul Tiberiu Ciolacu, după o plimbare pe Someș cu caiacul, de la barajul din Florești, în Cluj-Napoca, în Grigorescu:

„Le mulțumesc prietenilor mei de la SOS Cluj pentru ocazia de a participa la excursia de pe Someș. Credem că principala temă a acțiunii, cea a deșeurilor, nu poate fi abordată însă doar prin acțiuni de colectare (dificile oricum, avînd în vedere cantitatea foarte mare depusă în albie). Am fost toți de acord că este necesară o mai bună gestionare a acestora la sursă, prin strategii care combină aspecte administrative, logistice și sociale.

M-a interesat la fel de mult să văd din interior (pentru prima oară) zona de protecție sanitară a captărilor de apă: porțiunea unde Someșul formează meandre și care găzduiește un eco-sistem foarte bine conservat, ferit fiind de accesul oamenilor pentru zeci de ani. În ciuda curenților din meandre, care cer concentrare la vîslit, am fost impresionat de peisaj.

Prinsă între dezvoltările necontrolate ale Clujului și Floreștiului din ultimii 20 de ani, zona supraviețuiește grație regimului de protecție severă. Astăzi, înconjurată aproape complet de periferii suburbane, devine cu atât mai valoroasă: o viitoare insulă de natură intactă, de dimensiuni comparabile cu ale Mănășturului.

Sper ca initiative ca cea de sîmbătă să aducă în discuție viitorul acestui areal cu potențial enorm pentru zona metropolitană. Deciziile trebuie luate însă cu răbdare. Nevoia pentru mai multe spații verzi, în general, ca și cea pentru o legătură pietonală și velo în lungul Someșului, în mod concret, sunt evidente. Pe de altă parte, dincolo de condiționările impuse de sursa de apă potabilă, trebuie cântărit cu atenție impactul unei eventuale deschideri a zonei pentru public asupra habitatelor și asupra peisajului.

Există capacitatea și resursele manageriale, administrative și culturale pentru a gestiona durabil un viitor parc natural de peste 200 de hectare și dacă da, atunci cum? Pot fi conciliate restricțiile sanitare, prezervarea habitatelor cu deschiderea unui culoar public de mobilitate și agrement? Este propunerea de limitare a accesului public la o fâșie îngustă, adiacentă albiei, păstrând restricțiile pentru restul zonei, o posibilă soluție pe termen mediu?

În același timp, culoarul viitoarei centuri (care ocolește zona la nord) și – ca efect previzibil al centurii – posibilitatea de a transforma actuala șosea într-un boulevard verde, atractiv pentru pietoni și cicliști, deservit de extinderea liniilor urbane de tramvai și bus, sunt oportunități nu mai puțin interesante pentru a lega mai bine Florești de Cluj”

Arhitectul Silviu Medeșan, președinte al asociației SOS, care a mai fost în expediție pe Someș și anul trecut:

Detalii despre turul de anul trecut: VIDEO Cu barca pe Someș, după potențialul râului

„Situația pe Someș e fix la fel ca acum un an…nimic nu s-a schimbat în privința gunoaielor. Când am ajuns la Baraj o căruță aducea pe lângă noi o carcasă de frigider. Sunt și mai mulți saci umpluți de moloz pe mal…mi-aș putea construi și eu o locuință pe malul Someșului… Practic teritoriul acela nu există în planurile cadastrale ale Floreștilui pentru că e format din straturi de gunoi acumulat. Așa trăiesc romii de pe mal. Șantierele din zonă îi plătesc să le care molozul. E clar că nimeni nu are un plan funcțional care să rezolve problema. Autoritățile nu discută între ele, deși mimează că ar vrea… Doar societatea civilă pare că se activeaza din 6 în 6 luni. Cu vâslitul, personal am progresat. Ne vedem peste 6 luni, la Baraj printre peturi”, a spus Medeșan.

Arhitectul Mihai Racu, membru și în comisia de urbanism a Primăriei, a fost prezent la acțiune, însă de pe mal.

„Nu puteam sta acum, dar urmează să merg, mai ales că am deja un caiac care e ușor manevrabil și cu care nu te răstorni. Trebuie curaj pe acest sector dar există pricepere. Eu ies destul de des fie la primbare sau alergare, fie cu bicicleta în jurul Clujului. Cred că orașul are un atu prin varietatea de elemente de cadru natural pe care le oferă sau le-ar putea oferi clujenilor. Trebuie să înțelegem importanța acestei resurse fie că vorbim de Pădurea Hoia sau Făget sau de lacurile din Cartierul Gheorgheni. Râul Somes intră în categoria acestor elemente valoroase iar ideea unei legături velo-pietonale pare să aibă toate șansele de reușită. Așa cum au spus mulți, deschiderea unui coridor nu numai că nu ar afecta zona de protecție de la Muzeul Apei dar chiar ar contribui la securizarea zonei datorită faptului că ar fi supravegheată de trecători. Oamenii aruncă gunoaie în locuri dosnice, ferite de alte priviri. Un alt aspect e cel al politicilor europene privitoare la zone verzi, mobilitate alternativă și susținerea activităților de agrement și sport, toate învârtindu-se în jurul ideilor de sănătate fizica și psihică, de coeziune socială și fiind văzute ca motor de dezvoltare a comunităților. Cred că un proiect de coridor verde se încadrează perfect în aceste politici și ar putea fi susținut prin finanțări externe. În plus nu vorbim de un proiect dificil din punct de vedere tehnic, e ceva care ar putea fi implementat într-un interval foarte scurt de timp dar cu impact major. Cu puțină preocupare pe partea infrastructurii verzi ne-am putea simți ca în concediu într-o simplă zi de weekend, fără sa stăm multe ore în masina și fărp să facem un efort financiar pentru asta. Depinde de administrația a două UAT-uri și de administrația Muzeului Apei. Dacă cei trei actorii își dau mâna în 2023 ne plimbăm cu bicicleta pe acolo”, a spus Racu.

„Am traversat această zonă vâslind cu 6 canoe și încercând să localizăm sursa deșeurilor care plutesc pe Someș, sunt depozitate pe maluri sau pe fundul lui. Problema este foarte complicată, pentru că acest teritoriu este un puzzle administrat de Primăria Florești, Compania de Apă Someș SA, Apele Române și Primăria Cluj-Napoca, iar deșeurile provin în principiu de la salba de șantiere aflate mai ales în Florești. În plus, în zonă există o comunitate de romi, care locuiesc literalmente pe malurile Someșului compuse din deșeuri. Saci de moloz, polistiren de la frigidere, carcase de TV-uri și monitoare, pături, covoare, saltele, canapele, pungi și PET-uri sunt împrăștiate pe acești 7 km de Someș în straturi nenumărate și nimeni nu pare capabil să rezolve situația, nu există o strategie sustenabilă pentru a împiedica aruncarea deșeurilor direct în râu. Problema poluării Someșului a fost ridicată anul trecut de societatea civilă și au fost făcute igienizări superficiale de către autorități, fără o soluție permanentă. Problema este sistemică, nu igienizarea recurentă rezolvă această problemă, trebuie planuri inteligente și adaptate pentru această zonă. Societatea Organizată Sustenabil SOS Cluj împreună cu 11 participanți au atras încă odată atenția că trebuie să avem grijă de râul nostru păstrându-l curat: sâmbătă am strâns simbolic 20 de saci de 60 l de plastic de pe malurile Someșului. E infim, situația e de o amploare catastrofală, sunt straturi de deșeuri adunate în cel puțin 10 ani. Problema se poate rezolva printr-o presiune publică constantă, sesizări și campanii de igienizare regulate. Pe termen lung, instituțiile statului ar trebui să colaboreze și să realizeze un sistem funcțional și realist de management al deșeurilor. În plus, SOS propune transformarea acestui segment al Someșului într-un traseu de mobilitate urbană și loisir cu piste de biciclete și trotinete, trasee pietonale, bănci de stat și ambarcațiuni nemotorizate sau electrice. În acest fel, s-ar rezolva o parte din problema traficului auto aglomerat între Florești și Cluj-Napoca (unul dintre cele mai aglomerate drumuri din țară) și zona ar fi în mod natural supravegheată de cei care tranzitează și explorează această ‘Deltă’ a  Someșului”, au transmis oficial și cei de la SOS.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.