Închide

Cum a rămas cu dezastrul ecologic de pe Someș. Peste trei luni se inventariază din nou „Gangele” din Cluj

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 26, 2019 0 617

Cine va face și ce va face pentru a combate dezastrul ecologic de pe Someș, din comuna Florești, după ce un video realizat de doi clujeni activiști a pus pe agenda publică o problemă veche de 25 de ani la care autoritățile și instituțiile din Cluj au preferat să închidă ochii.

Un consilier al primarului din Florești și administratorul public Ștefan Goia  au spus public că administrația celei mai mari comune din țară se va ocupa de ecologizarea malurilor Someșului între localitate și Cluj-Napoca.

Comuna Florești a fost amendată cu 75.000 de lei de Apele Române pentru că a ales să nu facă nimic în chestiunea gunoiului de pe malurile râului. Inspectorii de la Ape au spus public că pot merge în fiecare zi să mai aplice o sancțiune dacă Primăria din Florești nu se conformează măsurilor de remediere impuse în urma controlului.

Primarul din Florești Horia Șulea a preferat să nu participe la masa rotundă pe tema gunoiului de pe Someș. Consilierul său, Mihai Petean, trimis la întâlnire, dar și administratorul public al comunei au pasat responsabilitatea către comunitatea de romi care a ocupat malurile Someșului și care ar arunca gunoiul în râu. Consilierul a mai spus că Primăria va face o rectificare bugetară și se va ocupa și de ecologizarea malurilor Someșului, așa cum a dispus Apele Române.

Consilierul a mai spus că nu se știe exact regimul juridic al terenurilor din respectiva zonă afectată de gunoi. A mai sugerat că Primăria din comună face acțiuni de ecologizare a malurilor Someșului, dar nu le-a făcut publice deoarece nu dorește să se laude cu ele. Ca exemplu au fost date acțiunile făcute cu cei câțiva asistați sociali din comună în zona balastierei din Florești.

Primarul Emil Boc a participat la discuții și a încercat chiar să îl apere pe Șulea. Primarul a evitat să își asume un cadru instituționalizat, o umbrelă formală sub care să adune toți actorii care pot rezolva și își pot asuma să rezolve problema gunoiului de pe Someș.

Un loc la o masă la care mamagerul orașului Gheorghe Șurubaru s-ar întâlni periodic cu reprezentanți ai autorităților locale pe tema Someșului și al gunoiului a fost oferit de Boc civicilor din Cluj pentru a se putea implica în rezolvarea problemelor care există legate de depozitările ilegale de deșeuri pe malurile râului.

De fapt, colaborarea bună cu Apele Române de care vorbea primarul este mai mult telefonică, după cum a sugerat directorul Viorel Pleșa din Primăria Cluj.

Boc a mai sugerat ca, peste trei luni, activiștii să mai inițieze o discuție unde să se inventarieze ce s-a făcut în chestiunea gunoiului de pe Someș. Boc i-a mai trimis pe activiști și în comunele din amonte de Someș pentru a iniția acțiuni similare de ecologizare dar și de conștientizare pentru ca molozul să nu mai ajungă pe malurile râului sau în apă.

Garda de Mediu și Agenția de Mediu au confirmat că sunt instituții fictive și neinteresate să se implice într-o rezolvare a problemelor legate de gunoi și de Someș. Cei de la Gardă au ales să nu participe la discuție.

Reprezentanta de la Agenția de Mediu s-a erijat că nu are competențe de verificare și a mai spus că oricine poate arunca gunoi pe Someș, în Florești, chiar și clujenii ca să nu mai plătească banii pe container mai ales în cazul deșeurilor din construcții.

Oficiali ai Companiei de Apă Someș care administrează resursa strategică de apă a orașului situată în zona afectată de gunoi au spus că încă din 2003 au elaborat un plan de prevenție la nivel de bazin hidrografic care să combată cauzele care duc la poluarea apelor. Despre acesta, aceștia au spus că nu funcționează și că cei la Companie au probleme și mai mari în zona Tarnița cu deversările de dejecții de la casele de vacanță dar și cu bărcile cu motor care se plimbă pe lac. Din el a rămas doar un program destinat conștientizării copiilor care ar fi intrat în patrimoniul Unesco. Despre resursa de apă și zona de protecție, cei de la Companie recunosc că nu au mai fost demult în zonă dar spun că este păzită și oricum sursa de apă strategică nu poate fi afectată de gunoi.

„Din această sursă putem alimenta o parte din Cluj în cazul în care cealaltă resursă s-ar polua. Ocazional mai apelăm la aceasta. Oricum apa din această zonă trece prin straturile freatice care acționează ca un filtru mai bun chiar decât cele artificiale pe care le utilizăm în mod normal. Zona din Florești este deservită de personal armat și nu cred că este așa afectată de gunoi”, au spus cei de la Compania de Apă.

Deputatul Horia Nasra a apreciat că sub umbrela unei Asociații deja existente ca „Zona Metropolitană”, toți primarii și oficialii instituțiilor își pot asuma întâlniri și soluții lunare pentru rezolvarea problemelor. „Toți pentru unul și unul pentru toți”, după cum a sugerat Nasra.

Iulia Ungureanu, un cetățean din Florești, a afirmat că paranoia e așa mare la nivelul administrației locale a comunei încât atunci când mai mulți oameni au inițiat o acțiune de ecologizare în zona barajului din localitate, primăria a refuzat să participe, ba, mai mult, cei prezenți au ajuns să fie legitimați de poliția din comună. Ea a mai spus că nici până la această oră nu se știe unde trebuie duse deșeurile din construcții în comuna Florești, primăria nereglementând sau neafișând nicio procedură de acest fel.

Daniel Meze, activist în Florești, a acuzat că primarul Șulea este cel care preferă să închidă ochii la problemele cu adevărat importante ale localității. Ba, în plus, a sugerat că Șulea a trimis oameni la masa rotundă ca să agite spiritele. Un alt participant,  Horia Cristea,  care a fost indicat ca omul lui Șulea, a tot intervenit pe parcursul mesei rotunde pentru a duce discuția legată de gunoiul din Florești spre o problemă națională. În final, din pricina atitudinii, a fost invitat să părăsească discuțiile.

Marius Moga și Adriana Măgerușan de la inițiativa Someș Delivery au sugerat că este nevoie ca asumarea unei responsabilități să fie făcută publică de către toți actorii implicați legal, dar și de către cei care pot să rezolve problema gunoiului de pe Someș. S-a vorbit despre o declarație comună pe care cei prezenți la masa rotundă să o semneze și care să țină loc ca asumare publică pentru o rezolvare.

La final, aceasta nu a mai fost semnată.

Istavan Szakatc și Flaviu Petean, cei care au realizat videoul care a pus pe agenda publică problemele legate de depozitările ilegale de gunoi din Florești (vechi de 25 de ani) au susținut și ei necesitatea unei structuri sub care să se asume rezolvarea problemelor legate de gunoi.

Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca, ONG activ pe probleme de mediu, a spus că a văzut multe întâlniri de genul acesta în ultimii ani, dar că acestea nu produc niciun rezultat vizbil. El a mai spus că instituțiile abilitate din Cluj închid în continuare ochii din milă sau pe criterii politice și refuză să ia măsuri reale pentru a rezolva problemele legate de poluare. În plus, a mai spus că există un Comitet de Bazin, gestionat prin intermediul Apelor Române, care reunește instituții și primari, dar care acționează doar de formă ca să bifeze pe hârtie niște rezolvări fictive și să bifeze politic niște reușite care, de fapt, nu există și nu au legătură cu realitatea.

VIDEO Gangele din Cluj

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare