Închide

Argumentele pentru care locurile bugetate din UBB nu ar trebui reduse

ActualitatePolitica by Actual de Cluj - Apr 28, 2018 0 89

Reprezentanții ALDE Cluj arată că locurile bugetate din Universitatea Babeș Bolyai, precum și din alte universități mari din țară, nu ar trebui reduse, și spun că vor întreprinde toate demersurile pentru ca Ministerul Educației să revină asupra acestei decizii. ”Susținem fără rezerve demersul pentru corectarea de către Ministerul Educației Naționale a reducerii de locuri (și a eventualei reduceri de buget) la marile universități ale țării și în special la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca”, a comentat Radu  Silaghi- Dumitrescu, profesor univeristar în cadrul UBB Cluj și noul președinte al ALDE Cluj Napoca. Radu Silaghi-Dumitrescu are două doctorate în Chimie și și-a câștigat notorietatea în urma programelor de cerectare pentru formula sângelui artificial.

El arată că, într-adevăr, numărul locurilor bugetate din universități va crește la nivel național – ceea ce este bine, numai că reducerea locurilor în univeristăți precum UBB nu face decât să subminieze intenția dezvoltării învățământului superior de stat. Î

„România are în Uniunea Europeană unul dintre cele mai mici procente de cetățeni cu studii superioare. Universitățile românești încă se luptă să se afirme între primele 500 din lume. Regional, în clasamentul universităților din cele 13 țări care au aderat la UE după anul 2000, România este prezentă prin 5 universități – cea mai bine clasată fiind UBB (locul 17). Aceste universități trebuie sprijinite/recompensate, nu sancționate. Învățământul din România este încă subfinanțat dramatic. Credem că ajustările trebuie făcute numai prin suplimentarea finanțării acelor domenii pe care le considerăm prioritare – nu prin reduceri de buget” – a spus Silaghi-Dumitrescu.   El a mai adăugat că ținta de a avea absolvenți bine pregătiți în domeniile prioritare ale strategiilor naționale (bioeconomie, tehnologia informațiilor și a comunicațiilor etc) se poate atinge în primul rând cu contribuția celor mai bine pregătiți specialiști – aflați la universitățile deja validate ca atare de clasamentele profesionale internaționale.

Pentru a-i încuraja pe studenți să devină profesori este nevoie de un alt nivel de salarizare

Universitarul din fruntea ALDE Cluj Napoca arată că nu e suficient ca Ministerul să rezerve locuri speciale pentru studenții care vor să devină profesori:  „Problema esențială este că studenții nu sunt atrași de o viitoare carieră de profesor. Motivele sunt salarizarea nesatisfăcătoare și statutul social precar al profesorilor. ALDE Cluj-Napoca va propune un pachet de măsuri mai complexe, care să meargă dincolo de simpla alocare de locuri la facultate”.

Alte argumente invocate de Radu Silaghi-Dumitrescu:

”Ministerul observă că unele universități dintre cele care ar suferi reduceri au programe cu prea puțini studenți, sau cu prea mulți. Totuși, în anumite domenii esențiale prima situație este inerentă. Cea de-a doua este provocată de subfinanțare.

Locurile eliberate prin abandon școlar (invocate de MEN ca indiciu de management defectuos) vor putea fi corectate numai după ce Ministerul va furniza cadrul legal. Până atunci, ele nu pot constitui un argument pentru reduceri de fonduri. Dimpotrivă, ele pot fi un indiciu al unor standarde profesionale/didactice mai înalte.

Ministerul a sugerat ca universitățile să își folosească pentru burse studențești excedentul din alocația bugetară. În realitate, alocația bugetară nu este suficientă nici măcar pentru plata salariilor de bază – cu atât mai puțin pentru materiale didactice și de cercetare. Nu există excedent din alocația bugetară.

Ministerul notează că există prea puțini absolvenți în anumite domenii importante. Totuși, nu universitățile mari au creat astfel de derapaje. Situația reflectă interesul societății astfel încât schimbarea ei necesită măsuri mai complexe – dar nu reducând din locurile bugetate la cele mai performante programe din țară.

Ministerul notează lipsa de satisfacție a absolvenților/societății față de performanța universităților. Răspunsul trebuie să fie sprijinirea celor mai performante programe, a celor cu cei mai buni specialiști – dar și măsuri mai complexe dincolo de sprijinirea financiară (informare, modernizare, integrare cu mediul economic etc).

Ministerul notează că „91% dintre toate lucrările de cercetare au fost în domeniile ingineriei, științelor exacte, matematicii și tehnologiei informațiilor”. Informația este incorectă, incompletă și incompatibilă cu specificul domeniilor științifice în privința cunoștințelor generate, a modului de diseminare și a practicilor de evaluarea academică la nivel competitiv.

S-au alocat uniform fiecărei universități procentaje pentru locuri dedicate studenților proveniți de la licee din mediul rural, sau celor care doresc să devină profesori. Acest model uniform nu ține cont de specificul fiecărei universități (diferă numărul de licee din mediul rural adiacent, diferă accentul pe programe ancorate în mediul economic/industrial, există programe care permit dar nu au ca obiect exclusiv pregătirea de profesori). În opinia noastră este posibil ca modalitatea de aplicare a algoritmului să fi fost afectată de detalii tehnice din raportările universităților, insuficient verificate sau cântărite de către acestea. Dincolo de argumentele tehnice, prestanța morală și profesională a unora dintre interlocutorii din acest conflict de idei trebuie să primeze, mai ales când aceștia enunță principii general valabile. Prin urmare, fie că ne conving sau nu, se cuvine să le dăm dreptate și să ajustăm ceea ce ni se solicită să ajustăm”.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu