Închide

MULTIMEDIA "Arca lui Ion". Clujul depozitează toată flora României în cel mai mare herbar al țării

ActualitateIstorieRecomandarea redacției by Mihai Prodan - sept. 30, 2014 1 844

Ce fac elevii la școală, la ora de botanică – iau o plantă și o lipesc pe o coală, pe care o adaugă unui ierbar – e ceea ce cercetătorii de la grădina botanică din Cluj-Napoca fac de mai bine de un secol și jumătate – ceea ce face ca acum „herbarul” instituției, cum se numește colecția de plante uscate din varii specii, să fie cel mai mare din țară, cu zeci de mii de plante inventariate, absolut toate speciile din fauna României și specimene de pe șapte continente.

Câți dintre utilizatorii actualdecluj.ro știau că în pavilionul pe care trec de fiecare dată când vizitează grădina botanică, la etajul 1, se află cel mai mare herbar din țară, cu dulapuri întregi cu coli de plante presate? Foarte puțini. De ce? Colecția nu e deschisă publicului, doar cercetătorilor, și chiar dască ar fi, prezentarea acesteia nu e atractivă: colile sunt așezate în dulapuri una peste cealaltă, inventariate pentru a fi găsite de cercetători și, ca element de atractivitate, cu plante presate puse pe geamul transparent al ușilor de dulap. Un alt element inedit este că această colecție, care numără 680.000 de coli de ierbar și 120 de holotipuri (etaloane) de pe toate continentele, este în întregime digitalizată. E singura grădină botanică din țară care se poate lăuda cu această performanță; altfel, colile stau stivuite în dulapuri întinse pe zeci de metri – nu fără un aspect pitoresc, însă: dulapurile din lemn sunt lăcuite, au uși din sticlă transparentă pe care sunt lipite plante, iar între diverse astfel de dulapuri stau mese pentru cercetători, pe care tronează microscoape și atlasul biologic al României, în mai multe volume.


Mirosul persistent din vasta cameră a herbarului e de petrol, pentru că astfel erau dezinfectate până în urmă cu câțiva ani toate colile, sute de mii: o dată la zece ani fiecare coală era acoperită cu pensula cu petrol. S-a renunțat la această practică iar acum acestea sunt dezinfectate într-o ladă frigorifică de dimensiunea a două frigidere de înghețată: aici stau dosarele cu coli timp de două săptămâni, la o temperatură de -20 de grade, după care sunt puse în dulap iar locul acestora în ladă e luat de alte dosare.

În biroul său de la etajul I al clădirii în care se află și herbarul, încruntat în fața monitorului și cocoșat deasupra tastaturii, directorul Vasile Cristea e supărat că are de scris un e-mail: spune că e nedrept ca mailurile să ne ordoneze viața. De înțeles, când în spatele peretelui unele mostre de plante din herbar sunt vechi de un secol și jumătate: primele colecții au fost donate de Societatea Muzeului Ardelean, la fondarea universității Franz Joszef, în 1872. „Atunci s-a făcut și prima grădină botanică la nivel universitar, pe strada Clinicilor unde e facultatea de Biologie și Geografie, și un institut botanic mic pe locul clinicii de ginecologie de azi. După aceea s-a construit clădirea centrală a universității, unde s-a mutat muzeul botanic și herbarul.  Când l-a preluat administrația românească, l-a luat cu totul, cu tot cu această zestre, care a fost ulterior contestată de Societatea Muzeului Ardelean, procesele au durat zece ani până când au fost câștigate de universitate. Atunci profesorul Alexandru Borza a avut în primul rând grijă de herbar, ca să nu se distrugă”, explică Cristea.

De altfel, când caută aleator o plantă din colile depozitate în herbar, găsește o mostră veche de mai bine de un secol, din anul 1901. Cristea explică modul în care herbarul poate fi îmbogățit cu noi specii: „colile de herbar sunt obținute fie prin schimbul așa-ziselor exicate, fie prin donațiile cercetătorilor. Exicata este o publicație în care sunt înscriși taxonii care sunt disponibili. Botaniștii din Cluj au strâns un număr de specii, în 100 de exemplare. Aceasta este baza de schimb. Un botanist din Australia vede Hepatica Transilvanica, Crucea Voinicului. El nu o are, atunci îmi scrie și eu îi trimit coala de herbar cu planta pe care o dorește”.

 

În 1935 în incinta Grădinii Botanice s-a construit noua clădire în care funcționează și acum herbarul – care reprezintă o sumă de dulapuri din lemn de lariță, la care au fost adăugate dulapuri de dimensiuni mai mari, din pal presat, în perioada comunistă. Între dulapuri, din loc în loc, se găsesc mese de studiu, cu microscoape și enciclopediile botanice ale României.

Menționăm între altele că herbarul include o plantă din munții Rodnei, pe care botaniștii nu o mai găseau de 100 de ani. A fost atât de rară încât nu are un nume popular, ci doar unul științific – osulea porcii. Mulți dintre cercetători preferă să aducă la Cluj speciile găsite, din două motive principale – spune Cristea: „spun cercetătorii că la Cluj sunt cele mai bune condiții de păstrare și e cel mai consultat herbar, așa află și alți cercetători de existența lor”, adăugând că, după cum spun specialiștii, grădina botanică din Cluj e cea mai cunoscută grădină botanică din țară, peste hotare.


Herbarul e nu doar cel mai mare din țară, ci printre cele mai mari din această parte a Europei, și nu doar atât, dar e și cel mai consultat de cercetători – iar cele două elemente se întrepătrund: când un biolog vrea să ducă o plantă indexată la un herbar din țară, îl preferă pe cel din Cluj, pentru că astfel și munca sa e descoperită. De altfel în acest mod se îmbogățesc și colecțiile: „anul trecut și în acest an a primit din herbarul personal al unui coleg de la București, care a motivat, când a fost întrebat de colegii din București, că la Cluj sunt cele mai bune condiții de păstrare a herbarului și e cel mai consultat herbarul”, spune Cristea. De altfel, pentru acestea stă mărturie faptul că descoperitorii celei mai noi plante din România, găsită în zona Dobrogei, au preferat să aducă un exemplar de indexat în herbar la Cluj și nu la vreo altă grădină botanică – aceasta și pentru faptul că cel care a descoperit noua plantă, Matis Attila, e absolvent de Cluj. Citește aici mai multe detalii

 680.000 coli conține herbarul din Cluj

500.000 coli conține herbarul din București

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Articole similare