EXCLUSIV Raport strict secret al Securității: cum se pregătea Securitatea de terorism la Cluj în urmă cu 50 de ani / Notă informativă CNSAS: 8 persoane în supraveghere informativă generală, 7 case conspirative / Cum verifica Securitatea studenții străini
Istorie by Mihai Prodan - mart. 12, 2026 0 152
Un raport desecretizat care urma unui control la divizia de antiterorism de la Cluj, în 1981, face lumină asupra acestei ramuri a Securității: informatorii se numărau cu zecile, spre satisfacția ofițerului de Securitate care făcuse raportul.
Raportul, olograf – adică scris de mână – era unul ”strict secret”, realizat într-un singur exemplar. Conform acestuia, care urma unui control efectuat la Securitatea din Cluj pe linie de antiterorism, la nivelul județului Cluj, de această problemă se ocupa căpitanul Horia Furcovici din Compartimentul „Antiterorism” (indicativ 0620). Acesta avea în rețeaua informativă 24 de informatori, 3 colaboratori şi 7 gazde case de întâlniri, avea în lucru 8 dosare de urmărire informativă privind cetățeni străini şi 8 persoane în supraveghere informativă generală.
În general, activitatea sa a fost apreciată de ofițerul care a efectuat controlul, după cum aflăm de la arhiva CNSAS (fond Documentar, dosar nr. 18306, vol. 21 ff. 16-19).
La nivelul județului Cluj, în 1981, ofițerul de contrainformații cpt. Horia Furcovici administra o rețea de 24 de informatori, 3 colaboratori și 7 case de întâlniri, toți de naționalitate română, cu scopul supravegherii mediului în care activau „elementele” de interes operativ. Întâlnirile cu informatorii se desfășurau cel puțin lunar, în condiții de conspirativitate. Raportul semnalează că 7 informatori aveau posibilități de informare mai reduse, iar verificarea dosarelor personale ale agenturii nu era realizată complet, ceea ce constituia o deficiență notată explicit de ofițerul de control.
Cele 8 dosare de urmărire informativă vizau exclusiv cetățeni străini, unele cu vechime de peste 4 ani. Principalele cazuri urmărite includeau persoane cu nume arabe — „Karam”, „Kun”, „Mustafa”, „Mohamed” — suspectate de activități ostile intereselor RSR, inclusiv intenții declarate de acțiuni împotriva ambasadelor române. Documentul relevă că urmărirea era adesea ineficientă: lipseau traducerile materialelor în limba arabă, nu se foloseau suficiente mijloace tehnice de securitate, iar niciun dosar nu fusese finalizat până la data controlului. Se recomanda închiderea dosarelor persoanelor plecate din țară și raportarea urgentă la Unitatea Centrală a cazului „Mohamed”.
O categorie aparte o constituiau studenții străini aflați sub supraveghere informativă generală — palestinieni, sudanezi și un israelian — monitorizați prin agentura infiltrată în mediul academic. Situația fiecăruia era urmărită trimestrial, iar cazurile în care viza de ședere expira sau frecventarea cursurilor înceta erau soluționate prin propuneri de neînnoire a vizei și întrerupere a șederii în RSR. Documentul reflectă astfel caracterul sistematic și birocratic al supravegherii, în care orice contact cu străinii era tratat ca potențial risc de securitate, indiferent de natura reală a activității persoanelor vizate.
Raportul cuprinde rezultatele controlului special al problemei de muncă a căpitanului Furcovici Horia din compartimentul antiterorism. Ofițerul are în legătură un număr de 24 informatori, toți fiind de naționalitate și cetățenie română, 3 colaboratori și 7 case de întâlniri. Documentează un număr de 8 obiective la nivelul celor care sunt semnalate în informări. ”Acestea, în faza existentă, asigură cele necesare în vederea documentării problemelor și sarcinilor informative ce se pun”, precizează nota.
Din punct de vedere valoric, un număr de 17 informatori ”îndeplinesc condițiile necesare pentru a cunoaște activitatea elementelor pe lângă care sunt dirijați”. Restul informatorilor însă nu erau suficient verificați în activitatea lor informativă ”și trebuie orientați mai bine în vederea culegerii de date”.
În privința ”problemelor urmărite” ca să folosim limbajul Securității, acestea priveau în special cetățeni străini aflați temporar în județ. persoane suspecte de legături cu elemente din exterior și ”elemente ce manifestă atitudini ostile față de regim”. ”În concluzie, activitatea ofițerului prezintă rezultate în general bune, dar este necesară îmbunătățirea modului de exploatare a rețelei informative și a valorificării materialelor obținute”.
Iată transcrierea raportului:
Transcrierea textului manuscris
Pagina 1 (copertă tipărită)
ACTIVITATEA „ANTITERORISTĂ” A SECURITĂȚII
Pagina 2 (text tipărit – rezumat editorial)
20 martie 1981 Ministerul de Interne Inspectoratul Județean Cluj – Securitate
Notă (raport) cu privire la rezultatele controlului efectuat la Securitatea din Cluj pe linie de antiterorism
La nivelul județului Cluj, de această problemă se ocupa cpt. Horia Furcovici din Compartimentul „Antiterorism” (indicativ 0620). Acesta avea în rețeaua informativă 24 de informatori, 3 colaboratori și 7 gazde case de întâlniri, avea în lucru 8 dosare de urmărire informativă privind cetățeni străini și 8 persoane în supraveghere informativă generală. În general, activitatea sa a fost apreciată de ofițerul care a efectuat controlul.
(ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 18306, vol. 21 ff. 16-19)
Pagina 3 (manuscris – fila 16)
Ministerul de Interne Inspectoratul Jud. Cluj — Securitate —
Strict-secret
exp. unic
NOTĂ
— cuprinzând rezultatul controlului efectuat în problemele de muncă a Căpitanului Furcovici Horia, din Compartimentul Antiterorism (0620)
Conform ordinului primit din partea conducerii Securității județene Cluj din Insp. jud. M.I., pe baza Notei cu problemele ce a făcut obiectul controlului, am efectuat acest control rezultând următoarele:
a) — Rețeaua informativă
Ofițerul are în legătură cu un număr de 24 informatori, toți fiind de naționalitate și cetățenie română, 3 colaboratoare și 7 case de întâlnire.
De asemenea are un număr de 9 candidați la recrutare, din care 8 sunt români și 1 străin.
Analizând rețeaua existentă, aceasta satisface din punct de vedere numeric și a dispunerii ei cu problema sarcinile informative ce se cer.
Din punct de vedere valoric, un număr de 17 informatori îndeplinesc condițiile necesare pentru a cunoaște activitatea elementelor pe lângă care sunt dirijați.
Pagina 4 (manuscris – fila 17)
Din control a rezultat că 7 informatori au posibilități mai reduse. Este vorba de informatorii „ANGHEL”, „DUMITRU”, „MAN”, „MARIN”, „LUNGU”, „BARBU” și „COMĂNESCU”.
Consider că printr-o lărgire a posibilităților de informare și o instruire diversificată și aceștia pot să aducă o contribuție mai substanțială întrucât mediul în care își desfășoară activitatea creează această posibilitate.
Referitor la numărul și valoarea rețelei informative recrutate de la 01.01.1980, ofițerul a recrutat 8 informatori, toți de naționalitate și cetățenie română, care prezintă o reală valoare pentru rezolvarea sarcinilor informative pentru care au fost recrutați.
Verificând modul cum se lucrează cu agentura a rezultat că ofițerul respectă ordinele și instrucțiunile în vigoare, aplicându-le în mod corespunzător. Astfel, cu fiecare sursă se întâlnește cel puțin o dată pe lună, cu excepția acelor surse care în perioada de vacanță lipsesc din localitate.
Pagina 5 (manuscris – fila 17 verso)
Întâlnirile se fac de regulă în cele 7 case de întâlnire, iar unele se efectuează la locurile lor de muncă sau domiciliu existând condiții de conspirativitate. Ofițerul are grafic întocmit privind frecvența întâlnirilor care este ținut la zi.
În ceea ce privește stadiul verificării rețelei informative, aceasta nu este realizată în toate dosarele personale. Astfel, informatorii „ANGHEL”, „DUMITRU”, „PETER”, „COMĂNESCU”, „LUNGU”, „SANDU” și „ROMAN” sunt mai slab verificați. Se indică ca ofițerul să se preocupe într-un timp relativ scurt și de această sarcină în vederea remedierii acestei stări de fapt.
Referitor la modul în care se analizează și se apreciază calitatea rețelei informative, se constată că aceasta este realizată integral pe anul 1980, iar un număr de 10 informatori, respectiv „DUDU”, „CORNEL”, „SANDU”, „COSMA”, „PETRE”, „MITICĂ”, „PUIU”, „DAN”, „LILIANA” și „ELI” au fost analizați în acest trimestru. Urmând ca în conformitate cu planificarea întocmită să se analizeze și restul rețelei.
Pagina 6 (manuscris – fila 18)
Se constată că dosarele sunt întocmite conform ordinelor, iar notele informative sunt înregistrate. Exploatarea informațiilor se face în raport de conținutul și valoarea lor, iar în cazul când informația tratează probleme ce privesc alte compartimente de muncă, acestea sunt trimise celor în drept.
Verificarea materialului informativ furnizat de către agentura din legătura ofițerului se face fie prin alți informatori, fie prin verificări personale.
De menționat că până la data controlului nu s-au obținut materiale care să necesite punerea în lucru a unor elemente. De asemenea nu au existat cazuri de scoatere din rețea a unor surse.
Ofițerul în afara agenturii menționate mai are un număr de 4 dosare care privesc contactarea unor cetățeni străini pentru care există aprobarea conducerii Securității. Din controlul și studiul efectuat în aceste dosare a rezultat că numai unul prezintă garanția că se va presta la recrutare.
Pagina 7 (manuscris – fila 18 verso)
b) — Dosare de urmărire informativă
Ofițerul are în lucru un număr de 8 dosare de urmărire informativă, toate privind cetățeni străini. Vechimea lor se prezintă astfel:
- 1 dos. între 6 luni la un an
- 1 dos. între 1 an la 2 ani
- 1 dos. între 2 ani la 3 ani
- 1 dos. între 3 ani la 4 ani
- 4 dos. peste 4 ani
Toate dosarele au prezentat valoare, fiind justificată luarea lor în lucru.
Din controlul efectuat în cele 8 D.U.I. a rezultat că acestea sunt lucrate conform ordinelor în vigoare, au materiale la fi[lă], planuri de măsuri cu completările necesare, au fost analizate de conducerea Securității și a șefului de compartiment în luna decembrie 1980.
De menționat că nu în toate cazurile măsurile sunt operate în vederea clasificării suspiciunilor care au stat la baza deschiderii dosarului, nu s-au folosit măsuri combinative și mijloacele de muncă de verificate. La majoritatea completărilor la planul de măsuri se prevede folosirea unei surse străine, lucru ce nu s-a realizat.
Pagina 8 (manuscris – fila 19)
Așa este cazul în D.U.I.-urile privind pe „KUN” și „KARAM”. În aceste dosare se găsesc materiale scrise în limbile arabă care nu sunt traduse, cum este cazul numitului „KUN”.
De menționat că ofițerul nu a avut cazuri de finalizare până în prezent.
Din studiul dosarelor de urmărire informativă rezultă că se pot finaliza două cazuri respectiv „MOHAMED” prin declarare ca persoană indezirabilă, iar un caz prin măsura întreruperii șederii în țara respectiv „EMIL”.
Se impune ca în dosarele de urmărire informativă ofițerul să uzeze mai mult de mijloacele muncii de securitate, să propună și să folosească cu mai mult curaj măsurile combinative în vederea lucrării mai active a celor luați în lucru.
S-a indicat ofițerului să propună spre aprobare includerea D.U.I.-urilor privind pe „MUSTAFA”, „OVIDIU” și „MOHAMAD” care fiind plecați din țară nu mai justifică menținerea lor în lucru.
În cazul numitului „MOHAMAD”, având în vedere trecutul său și afirmațiile făcute cu privire la acțiunile pe care intenționează să le întreprindă asupra unor ambasade ale R.S.R. cât și asupra unei persoane fizice..
Pagina 9 (manuscris – fila 19 verso)
…s-a indicat ofițerului de a raporta situația la Unitatea Centrală, concomitent cu luarea măsurilor ce se impun pe plan local.
C) — Supravegherea informativă
Verificând materialele luate în lucru prin forma „evidența dosarului de probleme” am constatat că ofițerul are un număr de 8 elemente lucrate care se numără printre persoanele mai semnificative din rândul studenților străini de diferite naționalități. Astfel „MOCAN”, „EMIL”, „ION”, „AMON”, „OLARU” sunt palestinieni; „MARIAN” și „ANDREI” sunt libanezi iar „BUG” este israelian.
Controlând modul cum sunt lucrate a rezultat că fiecare este încadrat cu agentura, existând materiale la zi pe primul trimestru al anului 1981, demonstrându-se activitatea acestora.
Întrucât a rezultat că numitul „EMIL” nu mai frecventează cursurile facultății de medicină, iar viza de ședere în țara expiră la 1.IV.1981, s-a indicat ca ofițerul să facă propuneri până la data de luarea față de a nu i se mai prelungi viza și a i se întrerupe șederea în R.S.R.
În concluzie se constată că ofițerul își cunoaște atribuțiile, stăpânește problemele de muncă…
Pagina 10 (manuscris – fila 19 verso continuare)
…dar este deficitar în stilul de muncă pe care îl adoptă uneori, pierzând-se cu problemele de mai mică importanță. Este necesar să-și perfecționeze maniera de lucru, să-și planifice mai judicios timpul de lucru și să respecte sarcinile care i le-a planificat.
Cu ocazia acestui control a rezultat că ofițerul a fost și este controlat în muncă de șeful lui, i s-a analizat activitatea periodic cât și cu ocazia controlului de fond a direcției centrale de linie din M.I. în lunile aprilie și noiembrie 1980, eliminând unele deficiențele constatate.
În perioada ce urmează ofițerul va trebui să demonstreze manifeste o mai mare preocupare pentru executarea sarcinilor ce îi revin, să ia toate măsurile pentru a elimina lipsurile minusurile constatate.
Cluj-Napoca, 20.III.1981
Ca să punem această notă informativă în context, terorismul ajunsese la paroxism în anii premergători. Înainte de 1981, terorismul mondial era dominat de două mari curente ideologice: extremismul de stânga și naționalismul etnic. Europa de Vest se confrunta cu organizații precum Brigăzile Roșii în Italia, care în 1978 l-au răpit și asasinat pe fostul premier Aldo Moro, sau Facțiunea Armata Roșie (RAF) în Germania de Vest, autoare a unor asasinate și atentate spectaculoase la sfârșitul anilor ’70. Irlanda de Nord era sfâșiată de violențele IRA împotriva prezenței britanice, în timp ce gruparea bască ETA semăna teroarea în Spania, culminând cu asasinarea premierului Carrero Blanco în 1973. Palestinienii din grupările PLO și fracțiunile sale radicale aduceau conflictul pe scena internațională — masacrul de la Munchen din 1972 rămânând una dintre imaginile emblematice ale epocii.
Orientul Mijlociu și lumea arabă intrau tot mai mult în centrul scenei teroriste globale, mai ales după Revoluția Islamică din Iran (1979), care a inaugurat o nouă dimensiune religioasă a fenomenului. Luarea de ostatici la ambasada americană din Teheran (444 de zile) a redefinit raporturile dintre state și violența politică. În același timp, invazia sovietică a Afganistanului (1979) punea bazele unui jihad care avea să modeleze deceniile următoare. America Latină era măcinată de guerrile urbane ale unor grupări precum Montoneros în Argentina sau Tupamaros în Uruguay, iar regimurile militare răspundeau cu o violență de stat cel puțin la fel de brutală. Terorismul devenise astfel un fenomen cu adevărat global, fiecare regiune generând propriile sale forme de violență politică organizată.
