Ansamblul Hexagon de pe Someșului, penalizat la urbanism: etaje fără însorire și ultimul nivel, etajul 6, „umflat” pe planșe cu un etaj în plus

Ansamblul mixt de locuințe (70%) și birouri (30%) cu două niveluri de subsol, parter și 6 etaje propus pe planșe pe o parcelă de 4200 mp de pe strada Someșului 15-21, cel mai controversat punct de pe ordinea de zi a ședinței din 19 iunie, după cum l-a informat arhitectul șef pe primarul Boc ajuns la finalul discuțiilor în comisie, a fost accepat de principiu de către specialiștii Primăriei.

Proiectul a fost din nou contestat de vecini, reprezentați de avocați, însă aceștia nu au putut să intervina în ședința on-line din pricina unor probleme tehnice. Specialiștii din comisie au remarcat că proiectanții, biroul Arhimar, forțează volumetriile de pe planșe care înalță clădirea tocmai pentru a obține un nivel în plus atașat etajului 6. Cei de la Arhimar, adunați la masa mare de ședințe din sediul lor de pe Cetățuie și cu avocatul Radu Șomlea, au ținut să spună că au prevăzut ca ultimul etaj să fie unul retras, însă cu înălțime de 6 metri, tocmai pentru a oferi viitorilor clienți apartamente luxoase cu vedere la Someș. Comisia a dat totuși un aviz de principiu, cu o serie de cerințe pentru proiectanți.

Ansamblu propus de Arhimar pentru Hexagon City pe strada Someșului 15-21, a agitat spiritele în Comisia de Urbanism, la ultima ședință din 2019. Atunci vecinii au semnalat că „proiectul este prea mare, creează probleme de trafic și ne afectează locuințele”. S-au mai făcut tot felul de alte observații în comisie. DETALII: După ce a sponsorizat „Bienala Arhitecților” are pretenția să i se aprobe un proiect controversat de locuințe și birouri pe terenul Primăriei

La ședința de urbanism din 19 iunie, proiectul a fost tratat ca o revenire. Ședința a fost condusă de viceprimarul Dan Tarcea care l-a scuzat pe primarul Emil Boc că va ajunge un pic mai târziu la ședință fiind prins cu alte chestiuni.

Arhitectul șef Daniel Pop a trecut în revistă solicitările făcute de comisie la ședința precedentă și a spus că proiectanții s-au achitat de ele: au studiat relația cu Someșul și strada Lalelelor și au propus un trotuar mai larg.

Proiectanții de la Arhimar și-au deschis casa de pe Cetățuie (sediul amenajat în fosta cazarmă monument cumpărată de societate chiar de sub nasul Primăriei,  sediu pentru care au fost felicitați de specialiști în repetate rânduri) și s-au pregătit de ședință cu avocatul Radu Șomlea postat la masă, asistat de arhitectul Claudiu Botea, arhitectul Adrian Bedreagă și arhitectul Cristian Bănuț, cel din urmă fiind cel care a prezentat proiectul și a răspuns tuturor obiecțiilor sau întrebărilor din comisie.

La cuvânt s-au înscris și mai mulți vecini ai proiectului, reprezentați de avocați. Doar o singură persoană a reușit să ia cuvântul. Celelalte au adresat întrebări, în scris, pe chat, întrebări citite de viceprimarul Dan Tarcea.

Avocata care a intervenit a semnalat că indicii urbanistici nu s-au calculat corect, fiind raportați la întreaga suprafață a parcelei și nu l-a cea care rămâne după dezmembrarea servituții de utilitate publică de 633 mp, că în continuare 113 mp din parcelă e teren aflat în proprietatea statului (o curte a unei case deținută de Primărie).

Celelalte obiecții ale vecinilor au fost adresate în scris, pe chatul de discuții disponibil. Viceprimarul Dan Tarcea le-a trecut în revistă: proiectul nu are acordul vecinilor și va afecta casele din zonă.

Ultimele două obiecții au fost contracarate rapid de arhitectul șef care a răspuns întrebat fiind de Tarcea, că nu e nevoie de niciun acord de la vecini potrivit legii și că la faza de PUZ nu e cazul unor discuții privind afectarea caselor din zonă, având în vedere că expertizele tehnice se fac la faza de autorizare.

Prima obiecție a fost lămurită și de arhitectul Cristian Bănuț de la Arhimar și de arhitectul Vlad Negru din Comisie. Bănuț a invocat și bonus la CUT permis de regulament, chiar dacă nu mai există obligativitatea donării terenurilor servituți (având în vedere decizia instanțelor din Cluj) și faptul că servitutea poate fi luată în calculul indicilor urbanistici, iar Negru a plusat și a spus că e calculat corect raportat la anexa doi din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Tarcea a cerut lămuriri despre CUT. Bănuț a răspuns că cel admis e 3,2 iar cel propus e tot 3,2, concluzionând că „deci să zicem că mergem pe maxim”.

A fost rândul comisiei să se pronunțe cu privire la proiect. Negru a atras atenția asupra terenului proprietate a statului și a ținut să arate că s-a prins că Arhimar a proiectat la etajele 1 și 2, pe fațadele interioare, apartamente care nu beneficiază de însorire.

Bănuț a confirmat teoria și a completat că respectivele spații vor fi pentru birouri sau servicii unde nu există exigența legată de asigurare a însorii ca în cazul locuințelor. Despre terenul statului, arhitectul a spus că s-au făcut demersuri de cumpărare, dar că încă nu s-a finalizat această operațiune. El a spus că arhitecții doar reglementează zona, că s-a pus oricum problema realizării etapizate a ansamblului și că operațiunile de cumpărarea a parcelei vor continua.

Niciun oficial din comisie, nici arhitecții nu s-au referit la acest teren ca terenul Primăriei (deși vecinii au semnalat acest aspect) ci ca la terenul statului. S-a mai spus că trebuie să existe acceptul statului pentru realizarea PUZ-ului pe această suprafață.

„Dacă rămâne a statului să aveți acordul entității”, a semnalat Negru.

„Da, normal”, l-a încuviințat Bănuț.

Mihai Racu a cerut ca procentele de ocupare a terenului din regulament, POT-ul de 70% pt birouri si cel de 40% pt locuire sa fie trecute pe planșe.

Arhitectul județului-  Claudiu Salanță – a semnalat că planșele prezentate ca ilustrare a regulilor propuse prin PUZ-ul acestui ansamblu nu sunt corelate cu partea scrisă și că promovează un etaj în plus. „Pe randări sunt clădiri de parter, cinci etaje și unul retras, pe colț sunt de parter și 7 etaje. Vedem două etaje retrase în ilustrări, iar în planșe scrie P plus 6, așa că nu se înțelege dacă va avea o subpantă, dacă e un mezanin”, a spus Salanță.

Bănuț l-a anunțat că ilustrările sunt orientative la această fază, că viitoarea clădire va avea Parter și 6 etaje și înălțimea maximă de 25 de metri. Potrivit arhitectului, la ultimul nivel se dorește un etaj de 6 metri cu o subpantă, tocmai pentru a spori confortul apartamentelor de aici, mai ales că acestea au vedere spre Someș.

După ce Salanță a sesizat chestiunea, arhitectul Daniel Pop a văzut brusc și el neconcordanța și că din planșe așa arată, ca un P plus 7. Mai mult, Pop a sesizat că parterul clădirii are doar 4,5 metri și că etajul ultim e propus la 6 metri.

„Subpanta nu trebui să depășească 40% din înălțimea nivelului. Dacă depășește, e nivel în plus”, a completat Pop. Arhitectul șef a mai recomandat înălțarea parterului comercial propus pentru clădire.

Bănuț a mai repetat că nu există niciun fel de acces suplimentar prevăzut la nivel 6, că e vorba despre o subpantă.

Negru a ținut să spună că la această fază a proiectului, PUZ-ul, comisia avizează un regulament și că cei de la Arhimar trebuie să coreleze planșele de ilustrare cu partea scrisă a proiectului.

Despre subpantă, Tarcea s-a interesat dacă există derogări, dacă e legală propunerea Ahimar. Pop a spus că „așa spune regulementul vostru de la PUG, subpantă de 40% din înălțimea etajului”.

Între timp, a venit la ședință primarul Emil Boc. El s-a interesat unde e ordinea de zi și dacă s-a început cu revenirile cum s-a convenit. „Suntem la punctul 1, e cel mai controversat proiect de pe ordinea de zi, da, o revenire”, l-a anunțat Pop.

Arhitectul Marcel Crișan a mai făcut recomandări pentru etapa viitoare a ansamblului, partea de arhitectură. Arhitectul Romulus Zamfir s-a mai interesat asupra studiului extins privind dezvoltarea zonei și a spațiului verde sugerat pe planșe.

Despre drumul nou propus prin PUG în zona Someșului nu s-a mai amintit niciun cuvânt. Arhitectul Voicu Bozac atrăsese atenția la ședința precedentă că proiectele ca cel de față, de dezvoltare a orașului, sunt inutile dacă Primăria nu își asumă cu adevărat drumul din PUG de-a lungul Someșului și să pornească demersuri pentru realizarea sa.

Nici despre masivitatea ansamblului reclamată de riverani nu s-a amintit.

S-a mai semnalat de către arhitectul șef Daniel Pop că proiectul primește un aviz de principiu, dar că avizul arhitectului șef va fi dat după ce la dosar vor exista toate actele, inclusiv acordul statului român.

Primarul Boc a ținut să îi dojenească pe cei din comisie că nu sunt mai operativi. „O oră un proiect. Am crezut că sunteți mai operativi”.

Hexagon City e parte a grupului de firme Hexagon, deţinut de oamenii de afaceri  Florin Mariş şi Raul Ciurtin. Aceștia au vândut recent trei clădiri de birouri din Cluj aflate în portofoliul grupului cu 30 de milioane de euro. Hexagon a fost unul dintre sponsorii Bienalei de Arhitectură Transilvania, eveniment organizat de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților prin care se dau premii pentru cele mai bune proiecte din ultimii doi ani dintre cele înscrise de arhitecți în competiție. Chiar biroul Arhimar – despre care la ediția precedentă se sublinia că face cele mai multe proiecte din regiune, dar nu se înscrie niciodată în competiție – a participat la ediția de anul acesta a Bienalei cu un proiect, cel al clădirii de birouri de pe Avram Iancu, de la intrarea în Cimitirul Central din Cluj.

Ansamblul Hexagon, în varianta scrisă urmează să aibă 2S+P+5E+Er  sau 2S+P+6 potrivit planșelor.

Simulări proiect:

(ilustrare proiect Arhimar)

Pe ordinea de zi a ședinței au apărut imagini din zonă.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.