Închide

După ce a sponsorizat „Bienala Arhitecților” are pretenția să i se aprobe un proiect controversat de locuințe și birouri pe terenul Primăriei

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - dec. 18, 2019 0 3531

Un ansamblu mixt de locuințe (70%) și birouri (30%) cu 7 etaje, propus pe o parcelă de 4200 mp de pe strada Someșului 15-21, a agitat spiritele în Comisia de Urbanism, la ultima ședință din 2019. Ansamblul împlică 130 de apartamente noi în zonă și o parcare cu 160 de mașini. Beneficiarul proiectului este Hexagon City, unul din sponsorii principali ai Bienalei de Arhitectură Transilvania, evenimentul organizat de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților în care sunt premiate „cele mai bune proiecte” ale arhitecților. Vecinii din zonă sunt îngroziți de propunerea Hexagon.

„Proiectul este prea mare, creează probleme de trafic și ne afectează locuințele”

Proiectul Hexagon propune o specie de clădire formată din două corpuri care se umbresc între ele, în variantă „legală”. Vecinii, cu avocați, s-au așezat la masă în ședința de Urbanism a Primăriei pentru a-l contesta. În opinia lor, proiectul este prea mare, va aduce probleme de trafic și le va afecta structura de rezistență a locuințelor. Beneficiarul și-a adus și el avocat important ca să contracareze principala plângere a vecinilor: investitorul, Hexagon City, nu a reușit încă să cumpere o curte de casă de pe terenul cu investiția, curte aflată deocamdată în proprietatea Primăriei, dar s-a grăbit cu proiectul.

Arhitectul Cristian Bănuț de la Arhimar, biroul care se ocupă de Planul Urbanistic Zonal de restructurare de pe Someșului 15-21 pentru Hexagon City, a prezentat pe scurt proiectul comisiei de urbanism. Pe o parcelă de 4273 mp din zona de restructurare, situată pe culoarul Someșului care generează o servitute de 633 mp (pentru crearea arterei de trafic de 26 de metri propusă în PUG Cluj de-a lungul râului) se propune un ansamblu mixt cu 2 nivele de subsol, parter și 7 etaje care urmează să fie amplasată derogatoriu pe teren, prin crearea de fronturi paralele cu malul Someșului. De altfel, a sugerat Bănuț, proiectul propune o întoarcere a orașului cu fața către Someș, clădirile au trepte de la 5 la 7 etaje și retrageri de la colț de stradă pentru a optimiza însorirea în curte, dar și pentru a nu încurca vizibilitatea în zonă.

sursa: PUZ Arhimar postat pe site-ul Primăriei Cluj

Proiectul ansamblului mixt propus pe strada Someșului 14-21 a fost discutat cu prioritate pe ordinea de zi a ultimei ședințe de Urbanism, potrivit practicii încetățenite deja la comisia Primăriei, ca punctele cu cei mai mulți vecini prezenți să se dezbată cu prioritate. Înainte să dea cuvântul vecinilor, primarul Emil Boc, cel care conduce ședința, a ținut să anunțe că regimul de înățime urmează să fie corelat cu studiile de circulație și că nu e faza finală. Boc i-a mai asigurat pe participanți că încurajează discuțiile dintre beneficiari și vecini pentru a se ajunge la cele mai bune soluții care vor fi promovate și de Primărie (primar spre Consiliu Local), desigur dacă sunt în limitele legii. Dar le-a explicat și procedura potrivit căreia, chiar odată avizat la urbanism, PUZ-ul rămâne 30-40 zile în consultare publică și oricine poate să ceară dezbatere publică sau să îl amendeze înainte să ajungă la Consiliu.

Vecinii de pe strada Lalelelor, după cum chiar ei au zis în sedința de urbanism, formulaseră deja obiecții în scris cu privire la proiect. „S-a început prezentarea ținându-se cont de dezvoltarea circulațiilor pe malul Someșului. Noi însă trebuie să ne raportăm și să privim situația reală, cea din prezent. Ei acum vorbesc de niște circulații care se vor dezvolta cândva dar care sunt acum pe terenuri private și se raportează la acestea. Apoi, pe strada Lalelelor, când s-a dezvoltat ansamblul Feromob, lor li s-a cerut o retragere de 5 metri de la trotuarul existent care aici nu se mai respectă și este normal să fie respectată pentru că și cei care vor dori să cumpere de la noi să fie la curent cu ce cumpără. Dorim să vedem și studiul de însorire pentru această clădire de la 5 la 7 etaje care va pune probleme caselor din jur. Apoi este problema traficului pe ruta Someșului-București care este infernal. În curând vom fi obligați să ne luăm mașini zburătoare”, a spus reprezentatul legal al unuia dintre vecini.

Alți vecini au pus în discuție masivitatea clădirii care, odată intrată în șantier, va aduce cu sine probleme legate de structura de rezistentă a locuințelor existente în zonă. Vecinii au spus că pe respectiva temă s-au mai judecat cu alți dezvoltatori din zonă, că au câștigat procesele și că s-au făcut consolidări, însă că sunt convinși că noul șantier va genera din nou probleme. „Cei de la Feromob, când au construit ne-au cerut acordul”, au mai spus vecinii.

(simulare proiect Someșului 15-21, Arhimar)

Față în față cu nemulțumirile exprimate de vecini, primarul Emil Boc a mimat o discuție tehnică, invocând aspecte „juridice”. A atenționat-o pe reprezentanta de la Serviciul Juridic să fie atentă, s-a interesat „cum stăm legal?”, „când se poate discuta de afectarea structurii de rezistență, parcă la autorizația de construire”. Despre retrageri și acord, cu regulamentul în față, arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a spus că trebuie ca proiectul să respecte aliniamentul impus Feromob, dar și că nu e nevoie de acordul vecinilor, având în vedere prezența calcanelor spre proprietatea investitorilor.

„Vă cer să vă pronunțați asupra aspectelor semnalate de vecini – restrângere, studiu însorire, eventual să vă dați cu părerea asupra înălțimii”, le-a mai cerut apoi primarul Boc  membrilor din Comisie.

În acest context, vecinii au mai arătat primarului să investitorul a dărâmat o casă de pe teren, dar că nu este în proprietatea integrală a parcelei și că respectiva curte care a aparținut unei locuințe sociale (cumpărate și vândute ulterior) e proprietatea statului.

Obiecția l-a enervat pe reprezentantul beneficiarului Hexagon City, Florin Mariș care era prezent în sală și a vociferat de pe margine, peste masa de ședințe, că respectiva casă încă e pe parcelă.

Primarul Boc s-a făcut că nu cunoaște situația, dar a întrebat cum vine asta, ca investitorul să propună un proiect pe parcela altcuiva, în cazul de față a Primăriei?

Atunci a intervenit la microfon avocatul Hexagon, nimeni altul decât Radu Șomlea, celebrul avocat care îl are ca angajat chiar pe fostul viceprimar Radu Mosin (consilierul local PNL). Șomlea este același avocat care câștigă procese pe bandă rulantă împotriva prevederilor din PUG-ul Primăriei.

Avocatul Șomlea le-a arătat celor din comisie cum ar trebui să se facă urbanism argumentând că există demersuri legale pornite pentru a cumpăra respectiva curte (care a aparținut unei locuințe sociale vândute succesiv) și că oricum clientul său are drept exclusiv de preempțiune pentru proprietate. „Nu impactează asupra potențialului aviz al arhitectului șef. La Hotărârea de Consiliul Local se produc efectele juridice”, a mai spus avocatul. Arhitectul Salanță l-a contrazis, amintind că proprietatea trebuie lămurită încă din această fază. Pe subiect nu s-a insistat prea mult și s-a intrat în discuții tehnice.

Arhitectul Romulus Zamfir, din comisie, a semnalat că retragerea de la trotuar, de pe Lalelelor, trebuie respectată dar și că proiectul va aduce multe probleme de trafic într-o intersecție care este deja cumplită, intersecția Someșului cu Lalelelor. „Proiectul avea P+5 și avea și atunci probleme cu iluminarea, acum e înălțat la P+7 și aduce multe probleme și clădirilor de vizavi. Acest proiect este o ocazie unică de a reglementa întreg cvartalul spre strada București și a curăța toată zona”, a mai spus Zamfir.

Salanță a recomandat și el un studiu extins, nu doar o documentație pe parcelă, cu studierea traficului spre strada București, dacă tot proiectul se raportează la un drum din PUG, încă nerealizat, de-a lungul Someșului. El a mai spus că trotuarul propus la Someș ar trebui, de asemenea, lărgit.

Despre trotuar, dar la strada Someșului, a opinat și arhitectul Iancu că ar necesita să aibă 3-4 metri cel puțin.

Arhitectul Voicu Bozac a ținut partea investitorilor și a dus discuția într-o altă zonă. El a atras atenția că proiectele ca cel de față, de dezvoltare a orașului, sunt inutile dacă Primăria nu își asumă cu adevărat drumul din PUG de-a lungul Someșului și să pornească demersuri pentru realizarea sa. El a opinat că PUG-ul zice drum de-a lungul Someșului, că dezvotarea propusă trebuie judecată prin prisma liniilor directoare trasate de acesta și că potrivit lor strada Lalelelor devine de importanță secundară, motiv pentru care n-ar fi nevoie de nicio retragere.

Despre înălțimea din regulamentul PUG, Bozac a spus că cea corectă este de 22 de metri, nu de 18, tocmai pentru a permite edificarea unor partere cu spații comerciale care să nu fie mediocre.


După intervenția sa cu privire la proiect, Bozac a și părăsit ședința comisiei de urbanism.

„Avem un etaj în plus față de regulamentul PUG”, au semnalat proiectanții.

Deși era un PUZ de restructurare, până atunci proiectanții n-au primit întrebarea clasică ”ce câștigă orașul?”. Nici pe cea legată de numărul de locuințe propus ci primarul i-a chestionat cam care este proporția locuințe/birouri și a aflat că 70% sunt locuințe iar 30% birouri. În documentația, Ahimar a spus clar: 130 de apartamente, circa 2400 de spații de birouri deservite de 160 de parcări subterane.

 

sursa: PUZ Arhimar

Cu etajul în plus definit, Boc nu a mai avut încotro și a tranșat chestiunea legată de derogare. „Dacă îmi cereți derogare, ce primesc eu”, a adus în discuție interesul public primarul, fără să insiste prea mult.

Șefa Direcției de Urbanism Corina Ciuban a insistat că prin PUZ se pot aduce modificări în zonă și a invocat parte din punctul de vedere al lui Bozac. „Înțeleg că este posibil, dar care este argumentul pentru a primi acest regim de înălțime?”, a întrebat primarul. Proiectanții n-au mai insistat pe subiect, mai ales că Boc a mai invocat studiul de trafic care va fi elementul de negociere pentru interesul public al orașului.

S-a mai luat în discuție studiul de însorire despre care arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, a semnalat că spune că cele două corpuri de clădire se umbresc între ele, însă, la limită, se respectă condițiile legale de a asigura o oră de lumină pentru camere de locuit în luna decembrie.

În final s-a stabilit ca proiectanții să aducă corecții cu privire la aliniament și înălțime. „Dacă studiul de trafic spune că se poate mai mult, atunci bine”, a trasat parcursul proiectului arhitectul șef.

Hexagon City e parte a grupului de firme Hexagon, deţinut de oamenii de afaceri  de Florin Mariş şi Raul Ciurtin. Aceștia au vândut recent trei clădiri de birouri din Cluj aflate în portofoliul grupului cu 30 de milioane de euro. Hexagon a fost unul dintre sponsorii Bienalei de Arhitectură Transilvania, eveniment organizat de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților prin care se dau premii pentru cele mai bune proiecte din ultimii doi ani dintre cele înscrise de arhitecți în competiție. Chiar biroul Arhimar – despre care la ediția precedentă se sublinia că face cele mai multe proiecte din regiune, dar nu se înscrie niciodată în competiție – a participat la ediția de anul acesta a Bienalei cu un proiect, cel al clădirii de birouri de pe Avram Iancu, de la intrarea în Cimitirul Central din Cluj.

(Florin Maris, înainte de începerea ședinței de urbanism din 13 decembrie)

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.