Închide

Analiză: Urmează o „curbă de sacrificiu” pentru românii cu împrumuturi la bănci. Clujul, printre județele cu cele mai mari probleme cu creditele restante

EconomieTop News by Kristina Reştea - oct. 21, 2021 0 645

Printre cei mai afectați de efectele inflației se află mare parte dintre românii care au credite la bancă. Pentru ei urmează o adevărată curbă de sacrificiu, potrivit unei analize realizată de compania de consultanță Frames și  Casa de Avocatură Cuculis & Asociații. Analiștii spun că, în condițiile unui „tsunami financiar” care urmează, rata creditelor neperformante ar putea trece de 10%. Potrivit datelor prezentate de Frames, cele mai mari probleme cu creditele restante sunt în Bucureşti-Ilfov, Cluj și Braşov.

“Creşterea semnificativă a preţurilor pune presiune tot mai mare pe banii românilor. Printre cei mai afectaţi de efectele inflaţiei se află mare parte din cei 1,43 milioane de români care au credite la bancă. Pentru ei urmează o adevărată curbă de sacrificiu. Vor trebui să aleagă ce plătesc mai întâi – creditele sau facturile tot mai mari pentru o viaţă decentă”, arată analiza.

Testele de stres realizate de Banca Națională la sfârșitul anului 2020, indicau, într-un scenariu de risc, că rata creditelor neperformante ar putea atinge 9,2% în decembrie 2021 şi 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%.

De atunci, situația economică s-a schimbat fundamental, arată analiza, iar scumpirile în lanț au făcut ca presiunea financiară pe cei 1,43 de milioane de români care au credite să crească semnificativ, astfel că scenariul BNR pare depășit de situație.

,,Scumpirile majore la utilități – gaze, energie, carburanți – reprezintă, din păcate, doar vârful unui adevărat iceberg de scumpiri pe care le vom simți, cel mai puternic, începând din noiembrie. Cum salariile românilor nu au crescut, în această perioadă, presiunea financiară s-a acutizat’’, arată analiza Frames.

În condițiile în care puterea financiară a românilor s-a erodat puternic, mulți dintre cei care au credite pentru casă, pentru mașină, credite de consum, se vor afla într-o zonă de risc, astfel încât reeșalonarea împrumuturilor, rescadențarea sau refinanțarea acestora devin absolut necesare, în opinia autorilor raportului.

În momentul de față, potrivit datelor BNR, sunt 158.901 persoane fizice cu restanțe la credite. Ponderea lor este una redusă, de numai 2,55%, iar valoarea creditelor restante este de 3,9 miliarde de lei.

Potrivit datelor Băncii Naționale – Centrala Riscurilor Bancare, în prim-plan se află creditele ipotecare a căror valoare, la nivelul lunii august, depășea 70,9 miliarde de lei și care, împreună cu segmentul alte credite pentru investiții imobiliare (46,1 miliarde lei) – reprezentau cea mai mare pondere în împrumuturile populației. Creditele de consum se situau la 64,8 miliarde lei.

,,Valoarea creditelor ipotecare a crescut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 8,7 miliarde de lei. Pentru români, a deține o casă, fie ea și pe credit, ține de siguranță, de perspective. Estimările noastre arată că, și în cel mai negru scenariu – cu falimente, disponibilizări de personal etc., plata ratei la credit va fi în focusul acestora, dincolo de celelalte costuri legate de viața de zi cu zi’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

BNR afirma, de altfel, în cel mai recent sondaj privind riscurile sistemice, că ,,riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental sunt evaluate la un nivel ridicat’’.

Dincolo de cei care vor dori să își renegocieze creditele, vor fi și mulți clienți care vor intra în incapacitate de plată, estimează analiștii.

Potrivit scenariului de bază al BNR, inclus în raportul anual pentru 2020, în decembrie 2022, ra­ta creditelor neperformante ar putea ajunge la 9,9% (ipotezele exer­ciţiului au în vedere inclusiv rea­li­za­rea de operaţiuni de curăţare bilan­ţie­ră şi de scoatere în afara bilanţului), ce­ea ce ar determina o repoziţionare a in­dicatorului în categoria cu risc ri­dicat.

O asemenea situație nu s-a mai întâlnit din 2016, când rata creditelor neperformante era de 9,62%. Spre comparație, în 2014, nivelul era unul aproape dublu – de 20,71%.

Potrivit datelor BNR, consultate de Frames, cele mai mari întârzieri, din prisma valorii restanțelor, sunt de peste 5 ani (1, 9 mld.lei), urmate de cele între 1 și 5 ani (1,3 mld.lei), 181 zile – 1 an (295 milioane lei).

Creditele restante cu întârzieri de maxim 15 zile reprezintă 113 milioane de lei, în creștere cu 10 milioane de lei față de anul trecut.

,,Cele mai mari probleme cu creditele restante sunt în București-Ilfov, unde reprezintă 1,8 mld.lei din totalul de 78,7 miliarde lei. Urmează județele Cluj – cu 199,2 milioane lei, Brașov – 195 mil.lei, Prahova – 189,2 mil.lei, Timiș – 180,2 mil.lei, Constanța – 150,4 mil.lei, Iași – 138,4 mil.lei, Argeș – 136,3 mil.lei. În aceste zone sunt așteptate să apară, de altfel, și cele mai multe credite neperformante’’, arată analiza.

Pe ansamblu, la nivelul lunii august 2021, creditele acordate populației reprezentau 123,5 miliarde lei, cele în euro – 27,3 miliarde lei (echivalent), iar cele în dolari – 113 milioane lei (echivalent)

Potrivit estimărilor Frames, cele mai vulnerabile din prisma riscului de neplată sunt, în prezent, familiile cu copii, pensionarii și persoanele singure plătite cu salariul minim.

,,Familiile care au cel puțin 2 copii sunt cele mai vulnerabile la situație economică cu care ne confruntăm. Creșterea spectaculoasă a prețurilor la alimente, servicii, utilități le afectează cel mai mult, având în vedere că îngrijirea copiilor este din ce în mai scumpă, iar majoritatea acestora sunt angrenate în împrumuturi pentru casă, mașină sau în credite de consum’’, estimează analiștii.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.