Banca Transilvania trage linie după 2016 și concluzionează: anul trecut economia din zona Euro a demonstrat rezistență la șocurile populiste, cum ar fi votul pentru ieșirea Marii Britanii din UE, dar și respingerea unor reforme în Italia. Economia a rezistat și atacurilor teroriste și „provocărilor cu care se confruntă sectorul bancar”, după cum arată autorul analizei, economistul Andrei Rădulescu. „Se poate spune că procesul de relansare economică s-a consolidat în regiune în acest an, evoluție determiantă de mix-ul de politici economice, în cadrul Noii Guvernanțe Economice”, susține el și enumeră: intensificarea măsurilor de relaxare monetară de către Banca Central Europeană e prima dintre aceste politici, care a condus la scăderea costurilor de finanțare „spre valori minime record”, ceea ce e bine pentru investițiile companiilor și consumul populației.

A doua măsură de politici economice e continuarea măsurilor de ajustare a finanțelor publice – ponderea deficitului bugetar în produsul intern brut s-a redus spre nivelul din 2007, unul  minim, ceea ce e bine pentru încrederea în sectorul provat. „Totodată, în 2016 am asistat și la continuarea procesului de convergență economică reală a zonei euro către nivelul din Statele Unite: diferențialul de dinamică pentru PIB potențial între cele două blocuri economice a revenit în 2016 la nivelul minim de dinainte de marea Recesiune”, susține analistul, adăugând că la această evoluție a contribuit și consolidarea ritmului potențial de creștere în Statele Unite înainte de alegerile prezidențiale. „Putem concluziona că zona euro culege roadele guvernanței post-criză, dar și ale unui îndelungat proces de ajustare macro-financiară, care este încă prezent în memoria companiilor și a populației”, adaugă Rădulescu, precizând însă că în 2016 reformele structurale au stagnat din cauza „intensificării presiunilor populiste și protecționiste” înainte de alegerile din Germania și Franța. „Cu alte cuvinte”, notează Rădulescu, „țările din zona euro nu au profitat de oportunitatea nivelului minim istoric al costurilor de finanțare pentru a accelera reformele structurale în ultimele trimestre”.

Deocamdată, o astfel de analiză a zonei Euro, chiar făcută de la Cluj, ne lasă reci – România încă folosește moneda suverană iar calendarul de adoptare a monedei europene e tot mai vag și mai îndepărtat: la Cluj președintele Klaus Iohannis a declarat recent că această conversie nu e o prioritate și nici nu există un calendar pentru ea. Renunțarea la leu ar însemna să se renunțe la unele pârghii de politică monetară ce au ajutat țara în ultimii ani, “noi am avut o creștere economică de 5% când alții au avut de 1-2% și poate fi găsită și aici (în politica monetară-n.red.) o explicație”, a spus Iohannis la Cluj. “Ne aflăm într-un non-stadiu. Trebuie să îndeplinim niște condiții pe care în principiu le îndeplinim, dar din exces de zel au fost politicieni care au propus să fim parte a zonei euro din 2019. E atât de nerealist încât nici nu s-au întrunit comisiile tehnice care trebuiau să existe în acest caz”, a spus el. “Nu avem un deadline și nici nu cred că este bine să ne punem unul, deoarece UE are nenumărate crize prin care trece și pe care nu le gestionăm cu măiestrie, ba abia le gestionăm. Ne pregătim așa cum e cel mai natural, prin creștere economică, și să vedem când devine oportună abordarea unui deadline pentru a intra în zona euro”.

Citește și:

Om de afaceri din Cluj cu 10 milioane euro cifră de afaceri pe an cere trecerea la moneda euro ca să poată scumpi produsele. “Companiile nu pot face destul profit”

Nici un comentariu

Actual de Cluj