Închide

Alternativă la maşină în oraşul sufocat de trafic auto: ce proiecte propun chiar clujenii, pentru biciclete în oraş?

AdministrațieTop News by Kristina Reştea - aug. 20, 2018 0 844

 

 

În Clujul sufocat de maşini, cetăţenii vin cu propuneri care ar mai decongestia traficul, încurajând clasica bicicletă. Şi nu doar pe cea clasică, ci şi bicicleta electrică, în „lupta” cu dealurile oraşului. Clujenii au avut ocazia să propună soluţii pentru problemele pe care le văd în oraş şi multe dintre cele înscrise la categoria „Mobilitate” vizează traficul velo: fie că e vorba de piste noi ori de facilităţi şi programe pentru încurajarea cicliştilorm câţiva clujeni cred că e cazul să se facă mai mult pentru alternative serioase la mersul cu maşina.

Etapa de stâns propuneri în procesul de bugetare participativă s-a încheiat în urmă cu câteva ore, iar de data aceasta se pare că interesul cetăţenilor a fost mai mic: s-au adunat numai 164 de propuneri, în condiţiile în care anul trecut clujenii depuseseră 338 de propuneri. Oricum, dintre acestea au rămas 126 eligibile.

 

Proiecte depuse, pe categorii:

Alei, trotuare şi zone pietonale – 27 proiecte

Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei – 36 de proiecte

Spaţii Verzi şi locuri de joacă – 26

Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public) – 28

Infrastructură educaţională şi culturală – 28

Oraşul digital – 19

 

 

Biciclete, biciclete

 

Cea mai populară categorie pare să fie cea  privind Mobilitatea, accesibilitatea şi siguranţa circulaţiei, în cadrul căreia s-au depus 36 de proiecte. Iar multe dintre ele vizează încurajarea bicicletelor.

Clujenii cer piste şi trasee de biciclete: pe drumul spre Făget şi Sălicea, pe Bulevardul Muncii şi în cartierul Iris, unde blocurile încep să ia asiduu locul fostei industrii sau pentru traseul Cluj-Floreşti, ca alternativă la o rută din ce în ce mai aglomerată, pe măsură ce „satelitul” municipiului se populează tot mai mult. „Având în vedere faptul că traficul între Cluj-Napoca şi Floreşti este tot mai blocat din cauza numărului tot mai mare de maşini, cea mai uşoară soluţie pentru a rezolva această problemă ar fi o pistă de biciclişti”, motivează iniţiatorul proiectului în procesul de bugetare participativă, Andrei Cenan.

Un alt sprijin pentru cei care vor să meargă cu bicicleta ar fi instalarea de suporţi de biciclete pe autobuze, pe rute greu accesibile pentru ciclişti. „În afară de cartierele Buna Ziua, Zorilor, Gruia, care sunt greu accesibile din cauza altitudinii, dorim să fie analizată şi posibilitatea introducerii pe rutele mai lungi, metropolitane, de exemplu Floreşti, Feleac sau Gheorgheni”, propune şi Tamas Bancsov. Ancuţa Dospinescu propune, pe model bucureştean, un proiect de acordare de cupoane în valoare de 400 lei/ cupon/ persoană, pentru achiziţionarea de biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice şi dispozitive de tip Segway/Ninebot. „Proiectul îşi propune atât să încurajeze cetăţenii să adopte un stil de viaţă sănătos, cât şi să folosească mijloacele de transport alternative, cu efecte benefice asupra descongestionării traficului şi reducerii nivelului de poluare”, spune ea.

Tot bicicletele ar putea soluţiona blocajele de trafic din zona centrală, în orele de vârf, când părinţii îşi aduc copii la şcoală cu maşina, crede un alt clujean. Mirel Alexa propune un program „Bike 2 School”. „În zona centrală a municipiului Cluj-Napoca funcționează mai mult de zece școli și licee, în care învață 12.000 de elevi. O mare parte din acești elevi sunt aduși la școală de către părinți cu mașina, suprasolicitând/ blocând traficul din zona, în orele de vârf. Proiectul propune impulsionarea elevilor de la gimnaziu și liceu să aleagă să vină la școală cu bicicleta, conectând mai multe elemente existente sau care pot fi dezvoltate”, scrie Mirel Alexa, care adaugă că programul ar implica nu doar necesitatea unei infrastructuri adecvate (piste de biciclete, semne de circulaţie), ci şi educaţie rutieră. Antonia Roman pledează pentru biciclete electrice. Mai precis, pentru „achiziţionarea unor biciclete electrice pentru sistemul Cluj Bike, compatibile cu infrastructura existentă sau a unor dispozitive echivalente. Practic ar fi o extindere a sistemului Cluj Bike în zonele din oraş în care este relativ greu să ajungi cu bicicleta, adică pe dealurile Clujului”, spune ea. Avantaje fiscale pentru cei care cumpără biciclete (electrice) ar fi o soluţie pentru traficul din Cluj, crede şi Alexandru Imreh, care propune şi el un proiect pe lista de bugetare participativă. „Clujul fiind un oras compact, prins între două dealuri, are nevoie de o strategie locală pentru mobilitate urbană mai mult decât alte oraşe. În loc să se faca proiecte scumpe cu finalizare peste mulţi ani, gen tren peste Someş, s-ar putea da avantaje fiscale sau de alta natură celor care folosesc biciclete/ biciclete electrice/ vehicule electrice uşoare şi înguste. Efectele ar fi rapide, benefice, cu investiţii minime. Orice bicicletă sau bike-car pe stradă înseamna o maşina pe petrol în minus”, argumentează clujeanul.

În oraş e nevoie şi de intersecţii protejate pentru biciclişti. „Un număr foarte mare de incidente între șoferi și bicicliști are loc în intersecții, iar acest lucru este cauzat în mare parte de faptul că acestea nu au fost gândite și pentru cei din urmă. Propun reproiectarea intersecțiilor, unde este posibil și includerea intersecțiilor protejate pentru bicicliști în noile proiecte de reamenajare. Astfel de intersecții sunt proiectate de zeci de ani în țări care sunt prietenoase cu biciclișii, există proiecte publice”, arată Iulia Hereşanu.

Este nevoie de dezvoltarea infrastructurii pentru mijloacele de transport alternative, cred cetăţenii.
„Dincolo de nevoia de piste dedicate pentru biciclete, o problemă des întâlnită pentru cei ce doresc să folosească acest mijloc de transport alternativ se referă la numărul mic de opţiuni de parcare a bicicletei în cartierele rezidenţiale. În acest moment, utilizatorii de biciclete fie sunt nevoiţi să îşi urce bicicleta în apartament, fie o depozitează în casa scărilor sau în garaj (dacă deţin unul)”, menţionează Mihai Pavel, care propune parcări de biciclete (u-rack) în zonele rezidenţiale. Ştefan Moraru propune şi el realizarea de adăposturi pentru biciclete în zonele rezidenţiale. „Într-un Cluj tot mai aglomerat, fiecare dintre noi căutăm alternative la maşina personală, care să ofere: rapiditate, flexibilitate, siguranţă şi impact minim asupra mediului. Când renunţăm la maşina personală, în principal utilizăm transportul în comun sau bicicleta/ trotineta personală. Dar ce facem cu ele când ajungem acasă, din plimbări de plăcere sau deplasări la locul de munca? Variantele sunt puţine şi total inadecvate”, crede şi Ştefan. Daniela Nacev propune chiar o soluţie pilot de parcări pentru biciclete pe un spatiu neutilizat – acoperişul unui bloc.

 

Între timp, la parterul unui bloc din Grigorescu:

 

 

Găsiţi AICI mai multe detalii despre proiectele propuse de clujeni.

În cadrul procesului de bugetare participativă urmează acum analiza pentru eligibilitate, după care se intră în etapa de vot.

Anul trecut s-au adunat iniţial 338 de propuneri în cadrul procesului de bugetare participativă, arată datele centralizate de municipalitate. După ce propunerile au fost analizate, s-a făcut o listă de 126 de proiecte eligibile.

 

În acest context, vă propunem câteva impresii şi idei despre trafic, în două interviuri cu experţi din „ţara bicicletelor”:

 

Idee în Clujul maşinilor, de la un expert olandez: o bandă în minus de pe drumurile largi

 

şi

 

Interviu. Un arhitect olandez la Cluj. Thomas Offermans, despre oraşe pentru oameni: „Poţi câştiga mult făcând zone de parcări. Dar faci un oraş mai bun dacă gândeşti pe termen lung şi faci un parc”

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.