Închide

Activiștii din inițiativa „La terenuri”, zonă în care Primăria a amenajat o bază sportivă, recent terminată: „Felicitări nouă, celor care am îndraznit să ne imaginăm și să creăm un oraș mai aproape de locuitori”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 12, 2022 2 279

Activiștii din Cluj-Napoca își imaginau acum mai bine de zece ani zona La terenuri ca un spațiu comun al cartierului Mănăștur, legat pe firul apei (pârâul Calvaria) de Cinematograful Dacia care trebuia să funcționeze ca un centru comunitar. Primăria și-a asumat și a reușit să termine un proiect de bază sportivă pe terenul de peste 4 hectare din zona respectivă, La terenuri, obiectiv deja deschis și utilizat de oamenii din cartier. Despre noul proiect, activiștii spun că are multe greșeli în faza de șantier, minusuri dar și plusuri. Principalul reproș adus administrației este legat de faptul că proiectul nu a luat în calcul „memoria” locului și grădinarii din cartier.

 

 

Arhitectul Silviu Medeșan și activista Laura Panait, implicați în vechea inițiativă La Terenuri prin care au militat ani la rând ca zona (lăsată în paragină și cu situație juridică neclară) să fie dată în folosință locuitorilor din cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur, s-au reîntâlnit la începutul lunii în noua baza sportivă recent terminată de Primărie în zonă. Despre proiectul bazei sportive, finalizate și în curs de recepție, Medeșan spune că în primul rând merită felicitări cei care și-au imaginat că Mănășturul poate avea o zonă pentru oameni.

„A venit Lala la Cluj, în vizită, și parcă am călatorit în timp 10 ani, când eram în derivă mănăștureană. Între timp s-au schimbat multe și în Mănăștur, dar și în viețile noastre profesionale. Despre toate acestea am scris amândoi adunat 2 cărți (publicațiile cARTier. Intervenții periferice, 2016, Editura IDEA, Forma urmează situației, 2021, Editura Ozalid). Despre evoluția Mănășturului avem mixed feelings, tot între vechii grădinari ne simțim cel mai bine. Despre cunoașterea acumulată lucrând cu cartierul și comunitățile care îl locuiesc o să vorbim săptămâna viitoare la Timișoara și Dumbrăvița. Deci exportăm într-un fel experiența și cunoașterea acumulată în acest proiect „de-o viață” acolo unde ni se cere expertiza. #Grădinile de La Terenuri rezistă și vor exista mereu ! Chiar dacă ele sunt sub asaltul „regenerării” urbane: se demolează garajele, se pune gazon, s-a desființat fântâna de unde luau apă grădinarii și s-a amenajat un pârâu betonat fără apă și fără acces la el dinspre grădini etc. Grădinarii ne-au povestit că un părinte grijuliu a sunat deunăzi poliția pentru că pruncul său care se plimba pe gazonul noii baze a fost înțepat de o albină. Orășeanul sub asaltul biodiverisității! Poliția a mers la unul din grădinarii care avea și câțiva stupi de albine și l-a obligat să îi mute din oraș. Nu știu cum a dovedit Poliția locală că albina respectivă era și ea grădinară „La Terenuri”, a scris arhitectul Silviu Medeșan despre întâlnirea cu noua bază sportivă „La Terenuri”.
Despre proiectul noii baze sportive La Terenuri deschise de curând publicului de către Primărie, arhitectul spune că are multe plusuri dar și minusuri. Ca puncte slabe, Medeșan a indicat faptul că nu s-a lucrat după un proiect de peisagistică dar și că conceptul de amenajare propus de proiectanții de la Arhibox nu „‘și-a bătut capul” cu memoria locului și nu i-a inclus pe grădinarii din Mănăștur, oameni care cultivă zarzavaturi de ani de zile în zonă și cu care orașul se lăuda în perioada candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană în fața multor oficiali străini și experți prezenți la Cluj-Napoca.

„Pot să adaug că este de apreciat faptul că nu există gard exterior în cadrul noii baze sportive. Noi am insistat pentru acest aspect la dezbaterea organizată în faza Planului Urbanistic General. În proiectul inițial exista gard de jur împrejurul acestui spațiu sportiv. Au fost păstrați doar doi copaci care existau înainte, restul fiind plantați anul acesta. Toți stejarii sunt uscați și se replantează încă alții. Pârâul este over designed și nu s-a gândit nimeni cum ajung la pârâu oamenii dinspre malul cu grădinile. Grădinarii ar putea lua apa din pârâu dacă ar fi fost gândite scări ca pe malul dinspre bază. Este de aprecial pista de alergat care a preluat traseul de lângă pădure. Peisagistica lasă de dorit la modul foarte grav, acum se înlocuiește constant gazonul uscat. Nu există practic un proiect de peisagistică. Speciile nu sunt toate locale și nu sunt plantate conform speciilor, ci după data viitoarei tăieri a panglicii. Există un amfiteatru impracticabil lângă bază. Și unul practicabil lângă parking, pentru ultimul dintre ele am insistat noi să se realizeze. Lângă bază există pur și simplu o platformă imensă de beton care are niște bănci perimetrale. Nu știu cum va fi folosit, betonul emanând o caldură insuportabilă. Terenul de beachvolei este super. Există poduri peste pârâu, dar la unele dintre sunt atașate și scări, deci pentru cărucioare este imposibil de ajuns la baza dinspre stada Parâng. În concluzie, este foarte important să se ia în considerare grădinarii, dacă se propune ceva public pe malul cu grădinile. Grădinarii sunt dornici să continue deoarece sunt foarte închegați ca grup social și este păcat ca niciun proiect public să nu îi includă”, mai spune Medeșan.

„Așa și așa”, califică proiectul Laura (Lala) Panait.

„Acest parc nu este meritul domnului primar. Acest parc este pe deplin meritul celor care au plantat flori și legume în grădina colectivă, celor care au vopsit scena de lemn ani la rând, celor care au încercat să mențină spiritele pozitive în dezbaterile de cartier, celor care au venit cu curiozitate, celor care au zis „ce treabă bună!”, celor care și-au plimbat câinii sau au stat la plajă în zilele de vară acolo, celor care au pus muzică și au jucat teatru la zilele cartierului, celor care au mers din scară în scară de bloc să pună afișe și să vorbească cu oamenii, celor care au adunat într-un plan coerent felurile multiple în care spațiul era folosit deja și au militat pentru păstrarea acestor activități organice, celor care au transpus vizual dorințele din cartier, celor care au numărat finanțele precare, celor care și-au deschis ușile și borcanele de zacuscă, celor care n-au dormit nopți și au râs zile împreună pentru a bate o minge pe terenurile de sub pădure”, arată și Ani Mărincean care a lucrat în cadrul inițiativei civice.

„Felicitări nouă, celor ca am îndraznit să imaginăm și să creăm un oraș mai aproape de locuitori”, arată și arhitectul Silviu Medeșan.

Inițiativa civică La Terenuri a pornit în 2012 și a început cu discuții cu Primăria asupra zonei verzi. Din 2014 s-au acordat și finanțări publice pentru realizarea Zilelor Manășturului și activităților constante comunitare. Activiștii au realizat în zonă cercetări, ateliere, activități culturale, sociale si ecologice privind atragerea atenției si conștientizarea cetățenilor asupra importanței acestui spațiu pentru cartier și oraș.

Vezi și:

S-a semnat contractul. Baza sportivă La Terenuri din cel mai mare cartier al Clujului ar urma să fie gata în toamna lui 2021

Predau ștafeta Zilelor Mănășturului cu o dezbatere despre proiectul bazei sportive „La Terenuri” pregătit de Primărie după implicarea civică

S-a patentat dezbaterea de urbanism. Proiectul bazei sportive La Terenuri, explicat public. Ce vor societatea civilă și specialiștii de la viitorul proiect

În 2006, Primăria voia să caseteze pârâul Calvaria din cel mai mare cartier al Clujului și să facă din el zonă pentru parcări. În 2019, culoarul pârâului și singura zonă încă verde și neconstruită din Mănăștur a făcut obiectul unui master plan de bază sportivă care să fie redată oamenilor din cartier, proiect urbanistic făcut de către Napotech Proiect și Arhibox (după trei proceduri de licitație).
Baza sportivă La Terenuri a fost amenajată pe un teren de 4,2 hectare iar obiectivul a fost finalizat la începutul lunii, fiind deja în procedură de recepție și deschis între timp, publicului.
sursă foto: Facebook

2 comentarii

  1. Hai, poate că are și municipalitatea vreun merit; e adevărat, unul minuscul prin comparație cu cât de multă muncă au depus activiștii. La dat din clanță…

  2. activistii mai multe strambe au bagat decat ajutat. Ce gradinari viseaza? alea nu-s terenurile lor pe care sa-si planteze legume! cine vrea gradinarit, sa se mute in mediul rural si sa-si planteze porodici pe terenul lui, nu pe terenul proprietate privata a altuia.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare