Activiștii cer Primăriei să pună în practică vorbele mari despre calitate vieții și să se bată pentru mai multe spații și promenade publice în proiectele imobiliare pe care le aprobă

Consiliul Local este aproape de a aproba un proiect imobiliar de proporții, 11 blocuri cu 660 de apartamente în preajma pârâului Nadăș, zonă unde s-au mai anunțat proiecte. În acest context, activiștii din oraș spun că Primăria ar trebui să se bată mai tare pentru a transforma cu adevărat și într-un orizont de timp decent acest pârâu într-o axă de mobilitate lentă, cum de altfel și-a și asumat prin PUG-ul orașului. Un prim pas ar fi ca aceste promenade (toate bucățelele autorizate pe hârtie) să ajungă în proprietatea orașului, remarcă activiștii.

Mizele Primăriei ar trebui să fie nu doar teoretice ci să se regăsească și în felul în care acționează municipalitatea în contextul restructurării din zona industrială a orașului. Potrivit activiștilor, municipalitatea ar trebui să se bată pentru spațiu public în proiectele imobiliare pe care le aprobă, dar și pentru a transforma apele din oraș în axe de mobilitate lentă pentru biciliști și nu numai.  „Dacă nu este clar când și cum se vor conecta segmentele de promenadă din apropierea Nadășului, repetăm în continuare aceleași greșeli prin care am avut zeci de ani un oraș întors cu spatele la Someș. Dacă nu recunoaștem potențialul apei, dacă nu renaturalizăm râul și nu ne relaxăm în apropierea Nadășului, dacă amenajăm doar pe mici segmente, înseamnă a face aceleași greșeli ca la Someș, când orașul zeci de ani s-a întors cu spatele la apă. Primăria aprobă pe hârtie proiecte care nu produc în realitate efectele enunțate și promise de investitori iar promenadele ajung să servească la parcarea mașinilor după ce se vând apartamentele dintr-un mare ansamblu. Știm foarte bine, noi bicicliștii, cât de neplăcut este să nu ai piste de biciclete continue. Practic, pistele de câteva sute de metri nelegate într-un sistem coerent, care să acorde o alternativă reală la mobilitatea auto, nu există pentru bicicliștii care merg zilnic la job. Din această cauză investițiile la această scară ar trebui să negocieze cu Apele Române și cu toate instituțiile implicate să găsească soluții tehnice care să permită continuarea pistelor velo pe întreaga lungime a cursurilor de apă în oraș, făcând legătura între puncte importante: job – locuință – loisir. De ce nu ne putem imagina realizarea unor piste suspendate deasupra apei Nadășului, acolo unde proprietatea nu le permite pe mal? Adică, dacă ne sufocăm de trafic, dacă avem zona metropolitană, să lucrăm la o soluție reală de mobilitate. Ca să se întâmple lucrurile, ar trebui ca Primăria să ajungă în proprietatea acestor promenade pentru că doar astfel de pot mișca lucrurile”, a sugerat arhitectul Silviu Medeșan de la Asociația Societate Organizată Sustenabil (SOS).

Asociația e coordonată de deputatul Adrian Dohotaru care a cerut și el Primăriei transformarea Nadășului într-o axă de mobilitate lentă, așa cum prevede PUG. „Sunt necesare pentru viitorii locuitori coridoare pietonale, piste de biciclete, mobilier urban și locuri de joacă în afara albiei, dar și pe albie, la înțelegere cu Apele Române și investitorii imobiliari. Asta pentru a nu transforma noile spații de locuit în cartiere- dormitor, lipsite de amenajări publice. Cele cerute de primărie, de pildă parcul de 1 hectar sau un pod, o zonă mică de promenadă, e un start, dar e insuficient. Miza e de a avea acces la apă și de a crea o axă de mobilitate între Cluj și Baciu. Trebuie create puncte cheie de oprire unde se investește imobiliar sau unde e potențial turistic, la autogară și Remarul 16 Februarie, patrimoniu industrial care merită făcut vizitabil, inclusiv prin amenajări la Nadăș, necesare într-o autogară de provincie nedemnă pentru oraș.

De asemenea, la fluxul de vizitatori la Dedeman, se pot gândi puncte de belvedere la apă, dar mai ales în zona investiției imobiliare de la Tehnofrig. Prin continuarea amenajărilor înspre Liberty Technology Park se poate contribui la regenerarea urbană a zonei, la crearea de bunuri comune pentru viitorii locuitori, care pot ajunge pe malul Nadășului la Someș, în Parcul Armătura”, a semnalat Dohotaru.

Consiliul local urmează să discute la ședința din 18 iunie proiectul de reconversie a fostei platforme industriale Tehnofrig unde beneficiarul -societatea Geainv – a propus un ansamblu de 11 blocuri cu 660 de apratamente. Orașul va primi un sens giratoriu la intersecția Maramureșului-Nicolae Teclu și un pod peste pârâul Nadăș, ambele realizate pe cheltuiala investitorului și donate. În proiect mai apar trei locuri de joacă și o promenadă cu piste de biciclete pe malul Nadășului.

Vezi și: Ce câștigă orașul din proiectul imobiliar de restructurare a platformei industriale Tehnofrig care aduce în zonă 660 de apartamente

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.