Închide

Sociolog, despre piaţa din Nord-Vest: „Criza economică a dus la creşterea industriilor creative”

EconomieTop News by Kristina Reştea - oct. 20, 2018 1 193

 

În 2016, Clujul avea 2797 de firme active în Industrii Creative, concentrând, adică, 53,7% din totalul celor din regiunea Nord-Vest. Numărul acestora a crescut în zonă după izbucnirea crizei economice, care i-a determinat pe mulţi să încerce o altfel de afacere.

Datele provin dintr-o cercetarea socio-economică realizată în cadrul programului CRITBIZ, vizând industriile creative și IT în regiunea Nord-Vest, domenii finanțate în cadrul proiectului.

Datele din IT vi le-am prezentat deja şi le găsiţi aici:

Peste jumătate dintre firmele de IT din regiune sunt în Cluj. Cu ce piedici se confruntă cei care vor să facă afaceri în domeniu?

 

Citeşte şi:

 

Analiză pe mitul „salariile programatorilor”: cât câştigă IT-iştii?

 

 

 

Vă aducem şi câteva perspective din zona industriilor creative.

Domeniul industriilor creative și culturale este unul în care merită investit, a afirmat sociologul Péter László, unul dintre co-autorii studiului. Între 2009 și 2016, acest sector a prezentat o creștere de 22,2%, iar în județul Cluj de aproape 50%. Tendința de creștere este mai mare decât în sectorul IT, unul dintre motive fiind că o firmă în industrii creative nu are nevoie de atât de mult capital ca cele de IT.

Este de remarcat că, în timp ce firmele se concentrează în special în județele Cluj și Bihor, județul Sălaj prezintă procentul cel mai mare în schimbarea productivității în industriile creative între 2009-2016. Clujul are cea mai mare densitate de firme din Industrii Creative din regiune: 3,9 la 1000 de locuitori.

„Criza a generat firme şi a contribuit la creşterea domeniului industriilor creative. Mulţi dintre cei din domeniul cultural sau care şi-au pierdut job-ul s-au îndreptat spre artizanat, meşteşuguri. La creştere a contribuit şi boom-ul imobiliar, fiindcă Arhitectura (cu o piaţă în creştere, o dată cu creşterea pieţei imobiliare) e inclusă între industriile creative”, spune sociologul Péter László.

 

După 2009, numărul de firme e pe pantă ascendentă

 

Talentul, ideea şi produsul nu sunt suficiente pentru a susţine o afacere, spun cei implicaţi în programul antreprenorial CRITBIZ. „Cei care au activităţi în acest domeniu au probleme de marketing, de branding, de organizare, de timing. Meşteşugarii cu produse specifice trebuie să se gândească la cum să echilibreze nivelul producţiei, în aşa fel încât activitatea să fie profitabilă, dar să îşi menţină unicitatea. Soluţia ar putea veni din incubatoare, unde lucrează mai multe persoane, care se ocupă de diverse etape din proces”, spune sociologul implicat în proiectul CRITBIZ.

Cercetarea a realizat și o tipologie a întreprinderilor și antreprenorilor din domeniile IC. Acestea sunt artistul, cu profesia tipică de designer, pictor, sculptor, fotograf; artizanul, care este meșteșugar, croitor sau inginer textile; expertul care deține cunoștințe speciale care sunt solicitate pe piață; inovatorul cu idei noi, deseori revoluționare; exiterul care a devenit antreprenor din dorința de a fi independent; ofertantul cu vocație comunitară, oferind servicii culturale pentru un venit secundar; constrânsul, care alege antreprenoriatul pentru ieșire din șomaj sau asigurarea unui venit constant și freelancerul/atipicul, care practică profesii cu calificare specială sau activități noi neinstituționalizate.

 

Foto: ZAIN, atelier de meşteşuguri

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare