Închide

Peste jumătate dintre firmele de IT din regiune sunt în Cluj. Cu ce piedici se confruntă cei care vor să facă afaceri în domeniu?

EconomieTop News by Kristina Reştea - oct. 12, 2018 0 147

 

Subdezvoltarea infrastructurii de transport internațional şi intraregional, ponderea mare a outsourcingului şi învăţământul universitar de informatică, care se rezumă doar la programare, sunt principalele probleme cu care se confruntă cei care ar vrea să îşi înfiinţeze o afacere în IT în regiunea Nord-Vest, arată o recentă cercetare sociologică.

Cu toate acestea, până acum, sectorul a înregistrat creştere. Numărul firmelor active în domeniile industriilor creative și IT în regiunea Nord-Vest a crescut cu 25% în perioada 2009 și 2016, iar în județul Cluj, cu peste 50%. În judeţul Cluj erau înregistrate în 2016 în jur de 58% din totalul firmelor din regiunea Nord-Vest, mai multe cu 46,5% faţă de 2009. În ceea ce priveşte densitatea firmelor active în regiunea Nord-Vest, Clujul se delimitează, din nou: cu 2,8 firme la mia de locuitori. Datele provin dintr-o cercetarea socio-economică realizată în cadrul programului CRITBIZ, vizând industriile creative și IT în regiunea Nord-Vest, domenii finanțate în cadrul programului.

Rezultatele cercetării sociologice, realizată în cadrul programului de antreprenoriat CRITBIZ au fost prezentate vineri la Cluj-Napoca  de către sociologii Kiss Dénes și Péter László.

IT-ul

2016 firme de IT erau înregistrate în judeţul Cluj în 2016, adică 58% din totalul regiunii şi mai multe cu 46,5% faţă de 2009. În regiunea Nord-Vest erau 3469 firme, cu 30% mai multe decât în urmă cu şapte ani. În ceea ce priveşte densitatea firmelor active în regiunea Nord-Vest, Clujul se delimitează, din nou: cu 2,8 firme la mia de locuitori; următorul clasat e judeţul Bihor, cu doar 1 firmă la mia de locuitori, media regiunii fiind 1,2 .

 

 

În ceea ce priveşte cifra de afaceri înregistrată în 2016 de firmele din domeniu, Clujul se poziţionează pe un surprinzător loc 3 în regiune, sub media Nord-Vestului. Bihorul conduce acest clasament, urmat de Bistriţa Năsăud. Potrivit sociologilor, explicaţia ţine de faptul că Bihorul are firme de mari dimensiuni, în vreme ce Clujul are mai multe firme, dar multe medii şi mijlocii.

 

 

 

După focus grupuri, interviuri individuale şi interviuri cu cei din industrie, autorii studiului au prezentat şi o radiografie a IT-ului şi a industriilor creative din regiune şi dincolo de cifre. Astfel, sociologii au delimitat trei mari  greutăţi întâmpinate în activitatea de antreprenor în IT: recrutarea și reținerea forței de muncă, caracterul schimbător și imprevizibilitatea cadrului juridic şi problemele de marketing legate de produsele proprii.

Avantajele şi dezavantajele regiunii pentru înfiinţarea de afaceri în sectorul IT

Printre avantajele pe care le prezintă piaţa din Nord-Vest se numără gradul înalt de cunoașterea a mai multor limbi străine, cultura comunicațională avantajoasă, o comunicare deschisă și provocatoare, încredere. Deşi e considerat unul dintre domeniile cu cele mai bune salarii, se pare că acestea sunt încă suportabile sau relativ mici (în comparaţie cu Bucureştiul), iar pe piaţa forţei de muncă concurența e mai mică și mai cinstită. Reprezintă avantaje, de asemenea, proximitatea universităților şi chiar puternica competență de outsourcing (pentru companiile interesante de aşa ceva). „Firmele din provincie au şanse mai mici să ia contracte cu statul, pentru dezvoltarea de un anumit software. Ceea ce e iniţial e un dezavantaj se transformă în avantaj, fiindcă firmele sunt nevoite în acest fel să îşi dezvolte alte competenţe”, spune Kiss Denes.

Pe de altă parte, pentru investitori şi antreprenori reprezintă un dezavantaj subdezvoltarea infrastructurii de transport internațional, în special cel aerian. „Noi, clujenii, avem impresia că beneficiem de un mare aeroport internaţional. Dar o colaborare cu firme din Statele Unite e imposibil de realizat. Aceşti operatori low cost nu apar în sistemul aerian pentru firmele americane. Pentru un om de afaceri din State, e mai scump să ajungă la Cluj decât la Munchen”, spune sociologul. O altă problemă invocată de cei din IT e subdezvoltarea infrastructurii de transport intraregional – „E foarte greu să angajezi pe cineva, presupunând că va face naveta”, explică sociologul. Prezența disproporționat de mare a outsourcingului şi serviciile de business analysis subdezvoltate sunt alte probleme. De asemenea, lasă de dorit chiar şi învățământului universitar de informatică. „Acesta se rezumă la programare; e nevoie de o legătură mai consistentă cu mediul economic şi de conectarea la alte sectoare care au nevoie de programatori”, menţionează Denes.

Cât despre cea mai tânără ramură a domeniului, cea creată de tinerii debutanţi, şi acesta e încă fragilă. În ciuda faptului că în ultimii ani auzim tot mai des despre programe de accelerare, antreprenori, pitch-uri şi hackhathon-uri.

Sunt freelanceeri, studenţi, foşti corporatişti care încearcă să devină antreprenori, însă mulţi eşuează, în ciuda ideilor bune pe baza cărora pornesc la drumul de afaceri, au constatat sociologii. „Nu au experienţă de marketing, nici resurse suficiente şi adesea apelează la prieteni. De multe ori, produsul nici nu ajunge să fie complet dezvoltat. Uneori, chiar dacă îl realizează, antreprenorii nu reuşesc să ajungă la clienţi. Şi asta nu fiindcă nu ar exista o piaţă, ideea poate fi foarte bună, dar, pur şi simplu, ei nu au instrumentele necesare”, menţionează Kiss Dénes. „Sunt mulţi tineri extrem de inteligenţi şi talentaţi, care au cunoştinţe şi care îşi doresc libertate individuală, să îşi facă propria afacere, iar scenariul tipic e eşecul. Au viziunea startupului de succes, au idei originale, dar nu ajung la succes, fiindcă mulţi au doar experienţa de programatori”, adaugă acesta. „Vorbim de Silicon Valley la Cluj şi despre efervescenţa domeniului, dar ecosistemul care ar trebui să îi ducă pe antreprenori şi pe aceste echipe la nivel global încă nu funcţionează la modul perfect. Avem de învăţat din asta”, spune András Farkas, membru fondator al Grupului PONT, unul dintre cei care coordonează programul CRITBIZ. „Sunt mulţi cei din industriile creative care lucrează pe plan local, regional şi nici nu îşi închipuie că au şanse reale să intre pe piaţa globală”, spune şi Péter László.

Citeşte şi:

Analiză pe mitul „salariile programatorilor”: cât câştigă IT-iştii?

 

Program cu planuri de afaceri, pentru tinerii antreprenori

Asociația pentru Promovarea Afacerilor în România, Camera de Comerț și Industrie Bihor și Grupul PONT sunt cei trei parteneri care derulează programul de antreprenoriat CRITBIZ în Regiunea Nord-Vest, în cadrul căruia s-a realizat şi acest studiu. În programul CRITBIZ, derulat din luna ianuarie, s-au înregistrat 855 de persoane, dintre care 411 au finalizat înscrierea în program, trimițând toate documentele necesare. Programul CRITBIZ și-a propus să sprijine antreprenoriatul în cadrul femeilor și tinerilor, de aceea a avut ca scop ca dintre persoanele care participă la cursuri, cel puțin 30% să fie femei și 10% persoane sub 25 de ani. Acest procent s-a și realizat: din cele 411 de persoane, 42,57% au fost femei și 16% tineri între 18 și 24 de ani.  În concursul planurilor de afaceri au fost înscrise 171 de planuri de afaceri, iar după jurizare, vor avea loc pitchingurile unde se va decide cine sunt acele 48 de persoane care vor beneficia de finanțare nerambursabilă de până la 40.000 euro. Cele mai multe planuri de afaceri au fost înscrise din județul Bihor, iar dintre cele 171 de planuri, 130 au fost pe industrii creative.

 

Foto: curs antreprenoriat, CRITBIZ

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu