Jurnal de cartier în Mărăști: „Ce îi face pe acești oameni să aibă bijuterii de balcoane, dar să nu ridice o pungă de chipsuri?”
ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - sept. 09, 2026 0 26
Mărăștiul văzut de la nivelul ferestrelor, al grădinilor dintre blocuri și al gangurilor spune o poveste diferită de cea a cartierului văzut din mașină. Sunt oameni care se cunosc din vedere, balcoane pline de flori, grădini îngrijite și, la câțiva metri distanță, spații comune betonate, gunoaie și parcări haotice.
Este imaginea surprinsă în episodul 9 din „Jurnal de cartier: Oamenii și cartierul”, proiect independent asumat de o riverană pentru documentarea calității vieții din zona Mărăști-Fabricii.
„În cartier, în zona despre care scriu, ne cam știm unii pe alții din vedere, nu după nume”, arată Oana Man-Kesselheim, cea care și-a asumat demersul. Vecinii se întâlnesc dimineața și seara când își plimbă câinii sau copiii, când își parchează mașinile, merg la gunoi sau își văd copiii jucându-se în parcuri. Zona este descrisă ca un amestec de generații, ocupații și origini sociale diferite. Printre locatari sunt și oameni care caută prin gunoaie, cu care unii vecini ajung să împartă mâncarea rămasă de la prânz sau cină. „Acest mix social mă ține bine ancorată în realitate”, spune Oana Man-Kesselheim.
Blocurile comuniste au fost construite după un principiu al uniformității sociale, însă lucrurile s-au schimbat după 1990. Diferențele dintre locatari au început să se vadă și în felul în care sunt întreținute apartamentele și balcoanele: unii au investit în termoizolații, ferestre, închiderea balcoanelor sau fațade, în timp ce alții nu au avut aceleași posibilități. Viața dintre blocuri are însă și momente neașteptat de intime.
O altă parte a cartierului este reprezentată de graffiti și street-art. Sub Podul Mărăști se află primul perete legal pentru graffiti și street-art din Cluj-Napoca, idee câștigătoare a sesiunii de Bugetare Participativă din 2021. În zona Teleormanului poate fi văzută și pictura murală „We love you Michael”, realizată de artistul clujean Kero Zen. Autoarea îi îndeamnă pe clujeni să o vadă la fața locului, considerând că lucrarea este „mai frumoasă ca în poză”.
Dar una dintre cele mai puternice imagini ale episodului vine din grădinile dintre blocuri. Pomii plantați în urmă cu 40-50 de ani au crescut, iar în anumite perioade ale anului aceste spații verzi schimbă complet aspectul cartierului.
„Le numesc teritorii anti-beton”, spune riverana despre grădinile de bloc.
Aceste spații verzi devin însă și o linie de demarcație între ceea ce locatarii consideră că trebuie îngrijit și restul spațiului comun.
„Restul spațiilor rămân ale nimănui”, este concluzia jurnalului.
De aici apar și întrebările despre curțile dintre blocuri, unele „hidos de betonate”, despre gunoaiele lăsate pe jos, parcările haotice, renovările parțiale și rezistența la demolarea garajelor. Contrastul este cu atât mai greu de explicat cu cât, în același spațiu, pot exista balcoane atent decorate și garduri vii îngrijite.
„Ce îi face pe acești oameni să aibă bijuterii de balcoane dar să nu se aplece să ia o pungă de cipsuri de lângă gardul viu și s-o ducă la gunoi, mă depășește. Spuneți voi…”, mai adaugă Oana Man-Kesselheim.
În viziunea sa, problema nu ține doar de aspectul cartierului, ci de relația oamenilor cu spațiul comun și de felul în care este înțeleasă responsabilitatea pentru locurile dintre blocuri. Episodul 9 din „Jurnal de cartier” este dedicat oamenilor și cartierului, după opt episoade în care au fost abordate teme precum gunoaiele, locurile de joacă, alergarea, zgomotul, mirosul de gunoi, cumpărăturile și relația cu instituțiile. Riverana mai precizează și că materialul pentru amenajarea grădinilor poate fi obținut gratuit printr-o cerere adresată Primăriei Cluj-Napoca.
„Jurnal de cartier” este un proiect independent de documentare a calității vieții din Cluj-Napoca, realizat în zona Mărăști-Fabrici, pe o suprafață de aproximativ 4-6 kilometri pătrați și structurat în zece episoade. Ultimul episod al seriei va fi dedicat soluțiilor, mai spune Oana Man-Kesselheim.
Porți închise, curți mari nefolosite și spații care ar putea deveni parcuri, locuri de joacă, creșe sau centre pentru comunitate. Sunt câteva dintre problemele identificate de o riverană, Oana Man-Kesselheim, în episodul 8 al proiectului „Jurnal de cartier” prin care și-a propus să radioografieze cum arată în realitate calitatea vieții în zona Mărăști – Fabricii și care sunt neajunsurile cu care se confruntă locuitorii, dincolo de imaginea cosmetizată prezentată de Primăria Cluj-Napoca.
Detalii:
Seria a pornit de la probleme foarte concrete întâlnite zi de zi de locuitorii din zonă: gunoaie și „insule de gunoaie”, lipsa spațiilor de joacă și a locurilor pentru adolescenți, spații publice improvizate, zgomotul avioanelor, mirosul persistent de gunoi, iar mai recent trotuare ocupate de mașini și numărul mare de săli de jocuri de noroc.
În episodul 7, atenția s-a mutat asupra instituțiilor publice și culturale din cartier, a porților închise și a spațiilor care rămân nefolosite, în timp ce zona din jur este dominată de beton, garaje și amenajări făcute fără o viziune coerentă.
Detalii despre cum arată calitatea vieții într-un oraș cu 50.000 de locuitori din Cluj-Napoca, Mărăștiul, mai jos:
Ce au semnalat episoadele anterioare din seria „Jurnal de cartier”
Proiectul independent de documentare a calității vieții din Mărăști (perimetrul Fabricii – Aurel Vlaicu) a ajuns la jumătatea celor 10 episoade programate, radiografiind principalele probleme cu care se confruntă comunitatea locală.
În primele două episoade, autoarea a atras atenția asupra stării proaste a trotuarelor, a deșeurilor abandonate pe traseul numit „Drumul Pâinii”, dar și asupra spațiilor de joacă insuficiente și înghesuite, devenite neîncăpătoare pentru copiii din zonă. Mai mult, lipsesc locuri de petrecere a timpului liber pentru adolescenți, părculețele dintre blocuri sunt mici și incomplete iar spațiul public e amanajat impropriu și lăsat la mâna și gustul locuitorilor de către Primăria Cluj.
Ulterior, în episoadele de la 3 la 5, au fost detaliate poluarea fonică provocate de traficul aerian intens din cauza survolului avioanelor, disconfortul olfactiv persistent generat de gestionarea deșeurilor la nivelul orașului, precum și lipsa unor alternative reale de recreere pentru adolescenți, care nu dispun de parcuri sau spații dedicate în propriul cartier.
În episodul 6 s-a semnalat că acest cartier e împânzit de păcănele.
Detalii despre celelalte probleme ale Mărăștiului:
Detalii:
Primul episod al jurnalului său de cartier urmărește traseul zilnic pe care îl parcurge până la brutăriile din zonă, un drum pe care spune că îl face de aproape zece ani și unde găsește aceleași probleme: platforme de gunoi neîngrijite, resturi abandonate și spații publice care ar putea avea o altă funcționalitate.
Detalii:
Ce au semnalat și alți clujeni:
