Boc explică relaxarea regulilor de trafic pentru dezvoltările imobiliare: „Flexibilizăm, dar nu sacrificăm calitatea vieții”/ De ce s-a optat pentru noul prag de la care Primăria cere studii de trafic și de ce nu s-a renunțat la acestea
AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mai 04, 2026 0 31
Primarul Clujului, Emil Boc, a explicat, la solicitarea Actualdecluj.ro, de ce Comisia de Circulație a decis să modifice regulile după care sunt analizate proiectele imobiliare din perspectiva traficului. Primarul a invoxat contextul economic dificil și scăderea ritmului de dezvoltare și sfaturile primite de la specialiști care ar miza pe fazarea proiectelor, decât pe interxicerea categorică, după cum a explicat oficialul.
„Ne-am consultat cu cei care se pricep la urbanism, la trafic pe de o parte să ne asigurăm că nu pierdem la calitatea vieții din oraș și pe de altă parte flexibilizăm dezvoltarea orașului în condițiile de criză pe care o avem. Asta am făcut de fiecare dată în comisia de circulație, ne-am adaptat. Am pus regula 70/30 pentru partea de birouri, spunând că locuirea este cea care creează cele mai mari probleme de trafic. Apoi ne-au spus cei de la urbanism că a scăzut dramatic cererea de birouri. Și am întrebat, ce reglaje facem? Le-am dat mandat colegilor mei să vină cu propuneri. De asemenea, au spus colegii mei să venim mai mult cu propunerea de fazare a lucrărilor decât de interzicere a lor. Eu sunt destul de reticent la aceste lucruri. Nu sunt pentru interzicere dar sunt foarte atent la calitatea vieții pentru că, până la urmă, dacă scădem calitatea vieții, pierde Clujul în ansamblu. O să spuneți că prețurile sunt mari. Dar sunt așa pentru că se menține un nivel ridicat de calitate a vieții la Cluj. Îți face plăcere să te stabilești în acest oraș. De aceea am cerut să se vină cu o măsură de echilibru între păstrarea calității vieții, dezvoltarea orașului în condițiile de criză în care a scăzut ritmul de dezvoltare. Și am mes pe ideea de fazare. Am zis: OK, flexibilizăm regulile în comisia de circulație, dar mergem pe fazarea lucrărilor. Cele care sunt peste, știu eu 300 de locuri de parcare, merg în comisia de circulație, celelalte sub 300 intră în fazare prin comisia de urbanism. Astfel încât să nu oprimim dezvoltarea, dar să păstrăm calitatea vieții. Vom vedea, vom analiza ce consecințe va produce decizia și, dacă vor fi înregistrate derapaje, ne vom plia și le vom ajusta. Toată lumea va respecta același lucru și regulile se vor aplica la fel pentru toți”, a explicat primarul Emil Boc.
Primarul a fost întrebat și de ce au fost alese pragurile din noua hotărâre a Comisiei de Circulație și de ce nu au fost eliminate complet studiile de trafic.
„Aceste cifre sunt o propunere de mijloc”, a spus Boc.
Primarul a justificat că, dacă ar fi acceptat să se scoată definitiv studiile de trafic, atunci Clujul ar fi devenit un Florești doi. Emil Boc a oferit în acest sens, însă, un exemplu din Apahida, pentru a justifica consecințele urmanismului derogatoriu, cu blocuri pe dealuri.
„Este și această opțiune să scoatem studiile de tarfic, dar nu se poate acest lucru pentru că orașul va scăpa de sub control. Vreți să facem din Cluj un Florești doi? Vă place ieșirea din Apahida spre Dezmir, vreți așa ceva în Cluj? Nu mulțumesc! Și dacă ne place și dacă nu, la Cluj am aplicat regulile de calitate a vieții. Și comisia de urbanism stă 7-8 ore să analizeze direct proiectele, pe față, să ia cele mai bune decizii. Avem cei mai buni specialiști. Noul președinte ales al Ordinului Arhitecților e membru în comisia de urbanism. Eu am această putrere, ca orice vine la mine, să le întorc înapoi în comisie și să zic nu. Dar nu uzez de ea, spun, stați acolo cât este nevoie ca să avem cele mai bune decizii”, a mai răspuns Boc.
Viceprimarul Dan Tarcea, președintele Comisiei de Circulație, prezent la conferință, nu a intervemot direct pe acest subiect, precizând doar că pragurile ar fi putut fi diferite fără a elimina controversele. El a mai corectat pragul de 300 de locuri de parcare amintit de Emil Boc, arătând că e vorba despre 400.
Trebuie amintit că refuzurile Primăriei de a aviza proiecte pe considerente de trafic sau prin neeliberarea avizelor de tarfic au determinat investitori imobiliari să acționeze în instanță Primărie. S-a cerut și anularea vechii decizii a Comsiei de circulație (care stabilea, tot așa, praguri de mașini în funcție de lățimea arterelor), însă procesul nu a ajuns la final. Există și decizii prin care instanța stabilește, în solidar, ca primarul dar și Comisia de Circulație și, nominal, viceprimarul Dan Tarcea în calitate de președinte al acesteia sau Mirela Mărincean, ca șefă de la Siguranța Circulației să plătească cheltuieli de judecată.
Context
Primăria Cluj-Napoca a modificat, începând cu aprilie 2026, regulile după care sunt analizate proiectele imobiliare din perspectiva traficului, introducând praguri mai permisive pentru realizarea studiilor de circulație.
Conform noilor prevederi, pentru proiectele rezidențiale nu mai este necesar un studiu de trafic dacă sunt prevăzute până la 150 de locuri de parcare, iar pentru funcțiunile non-rezidențiale pragul este de 400 de locuri. Peste aceste valori, studiile devin obligatorii.
Modificările introduc și un sistem de etapizare în zonele aglomerate. Dacă gradul de încărcare al infrastructurii depășește 95%, proiectele vor fi realizate în două etape, iar finalizarea integrală va depinde de investiții publice majore de mobilitate.
În zonele unde traficul depășește capacitatea, ansamblurile rezidențiale vor putea fi autorizate doar după 30 iunie 2028 sau în paralel cu realizarea infrastructurii necesare.
De asemenea, sunt încurajate proiectele mixte, însă locuințele nu pot genera mai mult de 30% din totalul locurilor de parcare, restul fiind alocate altor funcțiuni. Noile reguli se aplică atât pentru PUZ, cât și pentru PUD sau autorizații directe și permit revizuirea avizelor deja obținute, dar neaprobate încă în Consiliul Local.
Înainte de această decizie, se aplicau alte reguli. Investitorii dar și proiectanții s-au plâns în repetate rânduri că Primăria nu face decât, sub pretextul traficului să întârzie dezvoltarea imobilairă din oraș dar și să pună bețe în roate investițiilor.
Ce prevedeau regulile din noiembrie și decembrie 2025
În toamna și iarna anului trecut, Comisia de Circulație a impus reguli mai restrictive pentru dezvoltările imobiliare, în special în zonele cu trafic deja aglomerat.
Hotărârea din noiembrie 2025 stabilea că, în zonele unde capacitatea de circulație este depășită (peste 100%), ansamblurile exclusiv rezidențiale nu mai pot primi autorizații de construire înainte de 30 iunie 2028, cu excepția lucrărilor de utilități și infrastructură.
Pentru proiectele mixte, avizarea era permisă doar dacă locuințele generau cel mult 30% din totalul locurilor de parcare. În caz contrar, dezvoltările erau amânate până după 2028 sau condiționate de realizarea unor lucrări majore de infrastructură, precum lărgiri de străzi, sensuri giratorii sau pasaje.
Decizia din decembrie 2025 a menținut aceste principii, dar a introdus o nuanțare importantă: proiectele puteau fi aprobate nu doar după finalizarea infrastructurii majore, ci și în funcție de momentul începerii acestor lucrări, stabilit punctual în cadrul comisiei.
Ambele hotărâri puneau accent pe corelarea dezvoltărilor imobiliare cu capacitatea rețelei rutiere, însă fără a relaxa pragurile privind necesitatea studiilor de trafic, așa cum se întâmplă în noua decizie din 2026. Până să ia respectivele hotărâri, Primăria a amânat aprobarea unor avize de oportunitate în zona cu străzi aglomerate sau cu capacitatea de tarfic depășită, timă de luni de zile.
Vezi detalii despre vechile reguli și cum explica primarul condiționarea proiectelor de urbanism cu studii de trafic:
EMIL BOC: „Ne-am consultat cu cei care se pricep la urbanism, la trafic pe de o parte să ne asigurăm că nu pierdem la calitatea vieții din oraș și pe de altă parte flexibilizăm dezvoltarea orașului în condițiile de criză pe care o avem. Asta am făcut de fiecare dată în comisia de circulație, ne-am adaptat. Am pus refula 70/30 pentru partea de birouri, spunând că locuirea este cea care creează cele mai mari probleme de trafic. Apoi ne-au spus cei de la urbanism că a scăzut dramatic cererea de birouri. Și am întrebat, ce reglaje facem? Le-am dat mandat colegilor mei să vină cu propuneri. De asemenea, au spus colegii mei să venim mai mult cu propunerea de fazare a lucrărilor decât de interzicere a lor. Eu sunt destul de reticent la aceste lucruri. Nu sunt pentru interzicere dar sunt foarte atent la calitatea vieții pentru că până la urmă dacă scădem calitatea vieții pierde Clujul în ansamblu. O să spuneți că prețurile sunt mari. Dar sunt așa pentru că se menține un nivel ridicat de calitate a vieții la Cluj. Își face plăcere să te stabilești în acest oraș. De aceea am cerut să se vină cu o măsură de echilibru între păstrarea calității vieții, dezvoltarea orașului în condițiile de criză în care a scăzut ritmul de dezvoltarea. Și am mes pe ideea de fazare. Am zis, OK, flexibilizăm regulile în comisia de circulație dar mergem pe fazarea lucrărilor. Cele care sunt peste, știu eu 300, merg în comisia de circulație, celelalte sub 300 intră în fazare prin comisia de urbanism. Astfel încât să nu oprimim dezvoltarea dar să păstrăm calitatea vieții. Vom vedea, vom analzia ce consecinze vor produce consecințe care vor derapa și ne vom plia și le vom ajusta. Toată lumea va respecta același lucru”.
De ce cifrele alese in noua hotărâre a comisiei de trafic? de ce 150 de parcări, ce ce 400 de parcări, pragurile maxime. De ce nu s-au scors complet studiile de trafic? L-am intrebat pe primarul Emil boc la conferinat de presă din 4 mai.
„Aceste cifre sunt o propunere de mijloc”, a spus Boc.
Viceprimarul Dan Tarcea, președintele comisiei de circulație, prezent la confetinta, n-a răspuns nimic pe subiec doar a adăugat că puteau fi si un prag de 175, că și atunci existau aceleași intrebari.
„Este și această opțiune să scoatem studiile de tarfic, dar nu se poate acest lcurur pentru că orașul va scăpa de sub control. Vreți să facem din cluj Florești doi? Vă place ieșierea din Apahoida spre Dezmir, vreți așa ceva în Cluj? Nu mulțumesc. Și dacă ne place și dacă nu la Cluj am aplciat regulile de calitate a vieții. Și comisia de urbanism stă 7-8 ore să analzieze direct, pe față, să ia cele mai bune decizii. Avem cei mai buni specialiști. pe noul prețedinte al OAR e membru în comisia de urbanism. Eu am această putrere, orice vina la mine să le întorc, înapoi în comisie și să zic nu. Dar nu uzes de ea, spun, stați acolo cât este nevoie ca să avem cele mai bune decizii”, a mai explicat primarul Emil Boc.
Context
Primăria Cluj-Napoca a schimbat regulile după care se aprobă, din perspectiva traficului, noile dezvoltări imobiliare, introducând din aprilie 2026 praguri mult mai permisive privind necesitatea studiilor de trafic. Măsura vine în contextul în care proiectanții și dezvoltatorii s-au plâns în ultimii ani că Primăria aplică reguli subiective când vinde vorba de trafic în condițiile în care Plan Urbanistic General este expirat și a fost prelungit cu perioada legală de 10 ani.
Primăria Cluj-Napoca a schimbat din nou regulile după care sunt avizate din pespectiva traficului proiectele imobiliare, printr-o decizie a Comisiei de Circulație adoptată la finalul lunii martie 2026 cu aplicare din luna aprilie.
Cea mai importantă modificare vizează numărul de locuri de parcare care declanșează obligativitatea unui studiu de circulație. Dacă anterior pragurile erau foarte reduse – de ordinul a câteva zeci de mașini, raportate inclusiv la tipul străzii – noile reguli permit dezvoltări semnificativ mai mari fără această analiză.
Astfel, pentru proiectele rezidențiale, nu mai este necesar un studiu de trafic dacă investiția prevede până la 150 de locuri de parcare. Pentru funcțiuni non-rezidențiale, pragul este stabilit la 400 de locuri. Abia peste aceste valori investitorii sunt obligați să analizeze impactul asupra circulației.
Schimbarea este majoră față de regulile aplicate anterior, când, în anumite situații, dezvoltări cu 8 sau 16 locuri de parcare puteau primi aviz fără studiu de trafic doar dacă erau amplasate pe străzi cu una sau două benzi pe sens.
Noile prevederi introduc și un mecanism de etapizare a proiectelor în zonele deja aglomerate. Dacă gradul de încărcare al străzilor sau intersecțiilor depășește 95%, dezvoltările vor putea fi realizate în două etape. În prima fază sunt permise proiecte limitate – până la 150 de locuri de parcare pentru rezidențial sau 400 pentru alte funcțiuni – alături de lucrări de infrastructură locală. Restul construcțiilor vor putea fi realizate (autorizate) doar după demararea sau finalizarea unor investiții publice majore de mobilitate, precum lărgiri de străzi, sensuri giratorii, pasaje sau centura metropolitană.
Pentru zonele unde traficul este deja depășit, peste 100% din capacitate, regulile rămân restrictive: ansamblurile exclusiv rezidențiale pot primi autorizații de construire doar după 30 iunie 2028 sau în paralel cu realizarea infrastructurii necesare.
O altă condiție vizează proiectele mixte. Acestea sunt încurajate, însă doar dacă locuințele nu generează mai mult de 30% din totalul locurilor de parcare, restul fiind alocate funcțiunilor complementare – servicii, comerț sau facilități publice. Noile reguli se aplică atât pentru documentațiile de tip PUZ, cât și pentru PUD sau autorizațiile directe, iar investitorii pot cere revizuirea avizelor deja obținute, dacă acestea nu au fost încă aprobate în Consiliul Local.
