AcasăActualitate Condamnat definitiv: un bărbat din Dej și-a bătut ...

Condamnat definitiv: un bărbat din Dej și-a bătut fiul vitreg cu cureaua, l-a lăsat să doarmă pe stradă și l-a abuzat ani la rând, ia 4 ani cu executare

Actualitate by Actual de Cluj - apr. 24, 2026 0 8

Un bărbat a fost condamnat definitiv la 4 ani și 2 luni de închisoare după ce și-a bătut fiul vitreg de 11 ani cu cureaua, l-a aruncat afară din casă pe timp de noapte și l-a supus timp de trei ani la abuzuri fizice, verbale și emoționale.
Curtea de Apel a respins astăzi, 24 aprilie 2026, apelul declarat de inculpat, menținând în totalitate sentința pronunțată de Judecătoria Dej. Decizia este definitivă.
Ce s-a întâmplat
În seara zilei de 19 august 2023, bărbatul și-a lovit fiul vitreg — în vârstă de 11 ani — cu o curea peste mâini și picioare, i-a acoperit fața cu palma până când copilul nu a mai putut respira, apoi l-a lovit cu piciorul și i-a ordonat să plece din locuință. Minorul a petrecut noaptea singur pe stradă și într-un parc din Dej, îmbrăcat sumar, în tricou și pantaloni scurți, fără mâncare. A încercat să mănânce o napolitană găsită pe jos. Spre dimineață s-a îndreptat spre locuința bunicilor materni, unde a fost găsit de o mătușă în jurul orei 8.

Iată cum e descris episodul în motivarea instanței:

(Victima) a arătat că pe parcursul nopții a încercat să doarmă în parcul din apropiere, dar i-a fost frig, motiv pentru care și-a scos mâinile din mâneca, după care și le-a introdus în interiorul tricoului pentru și le lipi de corp, reușind să se încălzească pentru o clipă. De asemenea, a precizat că pe parcursul acelei nopți i-a fost foame, în condițiile în care în ziua precedentă a reușit să mănânce doar niște cartofi prăjiți vechi. A încercat să mănânce o napolitana găsită pe jos, dar în cele din urmă a renunțat. Minorul a precizat că spre dimineață, în jurul orei 05.00-06.00 a plecat spre locuința bunicilor materni situată pe strada Mesteacănului, dar aceștia nu i-au răspuns, astfel că a petrecut câteva ore într-o stație de autobuz, după care s-a întors la locuința bunicilor în jurul orei 8, context în care a fost văzut de către mătușa (…), sora bunicului său, care locuiește în aceeași curte cu bunicii săi materni.

Când a fost identificat de polițiști, copilul prezenta echimoze și hematoame – adică vânătăi – la nivelul membrelor și al feței, leziuni care au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale, potrivit raportului medico-legal. Era speriat și manifesta o stare de teamă față de inculpat.
Mama copilului, concubina inculpatului, nu a intervenit în timpul agresiunii și l-a alungat și ea pe minor atunci când acesta a căutat-o afară.
Cercetările au stabilit că abuzurile au debutat în jurul anului 2020 și au continuat până la data sesizării. În toată această perioadă, inculpatul l-a lovit în mod repetat pe minor, l-a insultat și umilit — numindu-l „gunoi”, „satana”, „boschetar” —, l-a privat de hrană corespunzătoare, i-a interzis mamei sale să îl spele sau să manifeste față de el orice formă de afecțiune, și l-a lăsat fără supraveghere în mod sistematic. Copilul venea uneori la școală fără mâncare, neîngrijit, iar situația sa școlară se deteriorase vizibil față de perioada în care fusese crescut de bunicii materni.
Evaluările psihologice efectuate după incident au relevat consecințe traumatice semnificative: coșmaruri, anxietate, enurezis nocturn, comportamente dezadaptative. Psihologii au concluzionat că minorul este victima abuzului fizic, psihic și emoțional, iar impactul asupra dezvoltării sale riscă să persiste pe termen lung.
Judecătoria Dej l-a condamnat pe inculpat la trei pedepse distincte: 1 an și 6 luni pentru violență în familie, 2 ani pentru abandon de familie și 3 ani — pedeapsa maximă — pentru rele tratamente aplicate minorului. După contopire, pedeapsa rezultantă este de 4 ani și 2 luni închisoare în regim de detenție.
Inculpatul a primit totodată interdicția de a comunica cu victima pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei și a fost obligat să plătească 30.000 de lei daune morale părții civile, reprezentată în proces de Ministerul Public.
Inculpatul a negat faptele pe tot parcursul procesului, inclusiv în apel, punând acuzațiile pe seama animozităților familiei materne a copilului. Instanța a înlăturat aceste apărări ca nefondate, reținând că probele — declarațiile minorului, rapoartele psihologice, expertiza medico-legală, înregistrările camerelor de supraveghere și declarațiile martorilor — dovedesc vinovăția dincolo de orice dubiu rezonabil. ”Raportat la limitele de pedeapsă corect stabilite de instanţa de fond pentru cele trei infracţiuni comise de inculpat, se constată că pentru infracţiunea de violenţă în familie instanţa de fond a aplicat o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, mult orientată spre limita minimă pe care a depăşit-o cu doar 10 luni închisoare, în contextul în care fapta este una gravă (faţă de modul umilitor şi brutal de lovire a victimei şi contextul agresiunilor), iar limita maximă este situată la durata de 8 ani şi 4 luni închisoare. Pentru infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului s-a aplicat pedeapsa minimă de 3 ani închisoare (în ciuda gravităţii faptei raportat la efectele conduitei abuzive asupra minorului), iar pentru infracţiunea de abandon de familie s-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare, puţin peste media limitelor de pedeapsă (limite situate de la 6 luni la 3 ani închisoare), în condiţiile în care şi această faptă este de o gravitate deosebită, ea constând în alungarea unui copil de 11 ani noaptea pe stradă şi lăsarea lui fără ajutor.
Observând conţinutul concret al faptelor comise de inculpat, nivelul foarte ridicat de afectare a valorilor sociale ocrotite de normele de incriminare, reflectat atât de modul de săvârşire, atitudinea inculpatului faţă de aceste valori şi de soarta victimei în planul dezvoltării acesteia, faţă de posibilele efecte pe termen lung şi foarte lung ale unor astfel de abuzuri la care victima a fost supusă, dar şi de modul în care comportamentul abuziv al inculpatului a afectat în concret psihicul minorului, Curtea apreciază că pedepsele aplicate inculpatului în primă instanţă valorifică la un nivel mai mult decât suficient aspectele favorabile inculpatului”, a motivat instanța Curții de Apel în sentința definitivă pronunțată azi.