Sectorul cultural clujean, nepregătit pentru depolitizarea alocării fondurilor de la Primăria Cluj/Regulamentul pentru finanțarea culturii rămâne la fel

Consilierii locali au respins noul regulament privind finanțarea proiectelor sectorului cultural din bugetul local al Clujului. La regulament, s-a lucrat peste un an de zile. Cu toate acestea s-a constatat că ar aduce mai mult rău decât bine și că sectorul cultural clujean nu este pregătit să fie evaluat de experți independenți. În plus, UDMR și-ar pierde puterea la alocarea sumelor către organizațiile maghiare. 

Unul dintre cei care au intervenit la ședința Consiliului Local din 27 martie pentru a arăta că un nou regulament pentru acordarea finanțărilor, în forma propusă, ar face mai mult rău decît bine evenimentelor și actorilor culturali din oraș a fost Ștefan Teișanu, șeful Centrului Cultural Clujean, organizație din care fac parte mai mulți actori, instituții și organizatori de evenimente din Cluj-Napoca. El a lucrat împreună cu reprezentanți ai Primăriei dar și oameni din sectorul cultural la acest nou regulament, dar a spus că, din cauza neimplicării îndeajuns a juriștilor Primăriei, forma finală ar face ca anul acesta sectorul cultural să nu poată accesa finanțările din anii trecuți. Teișanu a mai spus că și la nivelul organizației culturale, părerile membrilor sunt împărțite și doar undeva la o treime ar susține un regulament nou potrivit ordonanței 51/1998, lege specială pentru finanțarea culturii. S-a mai argumentat că, de fapt, și respectiva ordonanță ar necesita modificări și îmbunătățiri. Au intervenit și actori culturali mai mici, cum ar fi Tiberiu Groza, de la Sociatatea Culturală „Avram Iancu”, care a spus că, de fapt, până în prezent fondurile au fost alocate echitabil iar noul regulament ar avantaja instituții mari de cultură care și așa au bugetele proprii.

Mai mult, viceprimarița Olah Emeșe a arătat că, deși a participat la elaborarea noului regulament, nu susține schimbarea modalității actuale de alocare a fondurilor deoarece UDMR ar pierde controlul asupra sumelor acordate către organizațiile maghiare. S-a mai adus în discuție și faptul că, pentru că sunt implicați în proiectele din oraș, experții clujeni n-ar putea să participe la evaluarea proiectelor așa cum cere noul regulament și s-ar ajunge în situația ca alții să decidă, după propriile gusturi, ceea ce se să se întâmple în viața culturală a Clujului.

Nici USR n-a mai fost la fel de convins asupra regulamentului, liderul grupului de consilieri fiind preocupat doar ca oficialii Primăriei să nu caute un țap ispășitor pentru eșec în tabăra acestora. Proiectul noului regulament a fost respins cu 5 voturi pentru, 6 împotrivă și 14 abțineri.

Deja pe ordinea ședinței Consiliului Local a mai fost promovat un regulament similar celui pe care s-au acordat până acum finanțările pentru proiectele culturale, în baza Legii 350/2005, din care s-a exclus domeniul cultural. Așa că,  consilierii locali au mutat din nou cultura în respectivul regulement pentru ca totul să rămână ca până acum iar sectorul cultural să poată depune cererile de finanțare și să primească fondurile, la timp, pentru 2025.

Ceea ce au agreat toate partidele din Consiliul Local a fost continuarea demersurilor pentru realizarea unui nou regulament, pe legea specială pentru finanțarea culturii, însă într-o formă care să nu dezavantajeze specificul cultural al Clujului.

Instituțiile și oamenii de cultură din Cluj-Napoca au cerut anul trecut, tot în luna martie, primarului Emil Boc să schimbe modul în care se acordă finanțările pentru actorii culturali din Cluj-Napoca. Demersul inițial a aparținut USR, însă finanțarea culturii pe OG51/1998 (și nu în baza Legii 350/2005) a fost susținută de instituții de cultură importante din Cluj-Napoca, precum Centrul Cultural Clujean, Festivalul Internațional de Film Transilvania (prin Tudor Giurgiu și Cristian Hordilă), Opera Națională Română, Teatrul Maghiar de Stat (prin Tompa Gabor), Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Filarmonica de Stat, Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Național Lucian Blaga. Principalul argument pentru trecerea la finanțarea în baza OG51, lege specială a culturii, viza faptul că se va ajunge la transparentizarea și depolitizarea procedurii de selecție a proiectelor.

În ședințele de Consiliu Local, organizatori de evenimente din Cluj arătau că actuala procedură de alocare a sumelor de la capitolul cultură este viciată și că an de an toți operatorii culturali cer sume supraevaluate deoarece știu deja că vor primi mai puțini bani decât solicită, cu excepția ONG-urilor maghiare care primesc 16% din suma totală a bugetului pentru cultură și își negociază dinainte sumele prin intermediul consilierilor UDMR.

Inițial, Emil Boc s-a opus schimbării regulamentului arătând că „Eu vreau să fie numai învingători. Fiecare să ia ceva. O aplicare brutală a OG 51 va duce la învingători și învinși”. Ulterior, fiind an electoral și fiind criticat că pune acuză sectorul cultural că face teatru ieftin când cere schimbarea regulilor, Emil Boc a convocat un grup de lucru care să lucreze la noul regulament. În schimb, primarul a anunțat că în 2024, bugetul pentru cultură va crește, fiind cel mai mare în istoria acordării finanțărilor.După ce primarul Emil Boc a acuzat sectorul cultural că face teatru, Primăria alocă cea mai mare sumă din ultimii ani pentru manifestările culturale din Cluj/ Tot pe vechiul regulament, contestat de instituțiile și organizațiile culturale | www.actualdecluj.ro.

Și pentru 2025, primarul Emil Boc a anunțat o creștere a bugetului pentru proiecte culturale, de tineret și sociale din Cluj cu 10%. După cum a reiterat primarul Dan Tarcea la ședința din 27 martie, în condițiile în care bugetul local a crescut cu doar 4% față de cel din 2024.