Cum arătau casele țărănești din Cluj în urmă cu două sute de ani: aveau 2 camere, cele mai înstărite familii aveau poate trei. ce erau târnațul și ”coptilețul”

Istorie by Actual de Cluj - sept. 09, 2024 1 619

Casele țărănești din vechime aveau doar două încăperi, cele ale familiilor mai bogate trei, după cum arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, ilustrând ideea cu o fotografie a unei case din comuna clujeană Băișoara construită în urmă cu două secole și fotografiată în urmă cu 50 de ani.

Mai exact, arată instituția, în trecut casele erau construite din bârne, cu acoperișuri din șindrilă sau paie, și aveau, de obicei, două camere. Cele mai înstărite familii se bucurau de trei încăperi, iar casele erau adesea dotate cu târnaț și ferestre mici, cât palma. În tindă, încăperea centrală în casele cu trei camere sau una dintre cele două la cele mai mici, se afla cuptorul pentru copt pâine și gătit mâncarea. Acesta era prelungit cu o platformă numită ”coptileț”, unde iarna dormeau copiii, iar vara și toamna se uscau ciuperci și semințe de bostan. ”Familia și copiii erau văzuți ca o adevărată avuție, căci se credea că prin prunci ”vecuiește” neamul, trecând astfel din veac în veac, fără frică de stingere. O familie cu mulți copii, mai ales feciori, era respectată, considerându-se că aceștia sunt de mare folos la muncile câmpului”, mai arată instituția.

În imagine o asă veche din comuna clujeană Băișoara, construită în jurul anului 1830. Fotografie realizată în 1973 de cercetătorul Maria Bocșe.