Acum 48 de ani, Ceaușescu venea la Cluj cu elicopterul și cerea mai multe blocuri

ActualitateIstorie by Mihai Prodan - oct. 17, 2026 0 9

Nicolae Ceaușescu a ajuns la Cluj în după-amiaza zilei de 15 septembrie 1978, cu elicopterul, la aeroportul Someșeni. A doua zi, mii de oameni erau adunați în Piața Mihai Viteazu pentru mitingul organizat cu ocazia vizitei și a deschiderii noului an de învățământ. În discursul rostit atunci, liderul comunist a cerut ca județul Cluj să depășească programul de 28.000 de apartamente prevăzut pentru cincinal, pentru a ține pasul cu dezvoltarea industriei. În acei ani se contura orașul pe care îl cunoaștem astăzi: Mărăștiul intra în construcție, Mănășturul se extindea, iar Zorilor urma să apară imediat după.

Vizita a început în după-amiaza zilei de joi, 15 septembrie 1978. Presa vremii consemna că Nicolae și Elena Ceaușescu au venit de la Câmpia Turzii la Cluj cu elicopterul prezidențial. La ora 17.10, aparatul a aterizat pe aeroportul Someșeni, unde oficialii locali și reprezentanții mediului cultural și științific i-au întâmpinat pe cei doi. De la aeroport, Ceaușescu s-a deplasat cu mașina deschisă spre reședința oficială, iar presa relata prezența a zeci de mii de persoane de-a lungul traseului.

A doua zi, vizita a continuat cu obiective industriale și de învățământ. Unul dintre punctele importante a fost noul Combinat de Utilaj Greu, a cărui construcție începuse în 1976, chiar în prezența lui Ceaușescu. Conducerea combinatului raporta că, la final, acolo urmau să lucreze peste 20.000 de oameni.

Dimensiunea proiectului explică în bună parte felul în care avea să se schimbe Clujul. În discursul său, Ceaușescu spunea că noul combinat urma să producă între 220.000 și 250.000 de tone de oțel, iar industria clujeană trebuia să ajungă în 1980 la o producție de cel puțin 35 de miliarde de lei. Ținta era transformarea Clujului într-un centru industrial tot mai puternic.

În aceeași logică a venit și una dintre cele mai concrete cereri formulate la miting. Ceaușescu spunea că, în cincinal, în județul Cluj erau prevăzute 28.000 de apartamente, dar că solicitările de locuințe arătau că acest nivel era insuficient. El a cerut practic să fie suplimentat programul, în funcție de posibilități, și a legat direct problema locuințelor de „dezvoltarea rapidă a industriei din Cluj”.

„Dacă județul Cluj poate realiza mai mult decît cele 28 000 de apartamente planificate, cred că vom putea suplimenta planul de construcții de locuințe”, consemna Scînteia tineretului discursul lui Ceaușescu.

Documentele de urbanism arată că în 1976 fusese aprobată schița de sistematizare care a introdus în proiectarea Clujului două centre urbanistice secundare, la Mărăști și Mănăștur. Ideea era să fie degrevat centrul istoric și să fie create noi poli pentru cartierele aflate în expansiune. În 1978, execuția centrului din Mărăști a început efectiv.

Mărăștiul urma să deservească zona de est, inclusiv cartierele Mărăști, Gheorgheni și Aurel Vlaicu, iar centrul din Mănăștur urma să deservească partea de vest, inclusiv cartierul Grigorescu. Proiectele includeau nu doar blocuri, ci magazine, spații administrative, cinematografe, servicii, unități medicale și spații de agrement.

Documentația pentru actualizarea Planului Urbanistic General al Clujului confirmă că în 1976 fusese predat detaliul de sistematizare pentru ansamblul de locuințe Piața Mărăști, iar între 1978 și 1989 aproximativ 30% din suprafața cartierului avea să fie ocupată de construcții de apartamente cu patru până la zece etaje. Pentru Zorilor, primul dintre cele trei mari ansambluri socialiste a început în 1979. Mănășturul, al cărui mare program de construcții debutase în 1971, a continuat să se extindă până în 1986.

Cu alte cuvinte, vizita din septembrie 1978 a prins Clujul într-un punct de cotitură. Direcția urbanistică fusese trasată deja prin sistematizarea din 1976, însă în 1978 orașul intra într-o fază de expansiune mult mai intensă. Industria atrăgea zeci de mii de muncitori, iar administrația trebuia să le asigure locuințe, școli, servicii și infrastructură.

În anii următori, această dezvoltare avea să schimbe radical Clujul: Mărăștiul devenea unul dintre marile cartiere ale orașului, Zorilor apărea ca un nou front de construcții, iar Mănășturul se transforma într-un cartier de dimensiunea unui oraș. O retrospectivă publicată de Flacăra în 1985 consemna chiar mărturia directorului Trustului de Construcții Cluj, Grațian Șerban, potrivit căruia în zona Mărăști se construia ceea ce indicase Ceaușescu drept „viitorul centru” al orașului.

Citește și:

Cum voiau comuniștii să facă centre urbanistice secundare în Cluj-Napoca în Mărăști și Mănăștur, ca să nu supraaglomereze centrul istoric al orașului

Nici un comentariu