Cerșetorul din Cluj care și-a comandat propria înmormântare de lux: 20 de lachei, patru cai și 360 de coroane strânse din mila oamenilor
Istorie by Actual de Cluj - oct. 17, 2026 0 14
Un cerșetor din Cluj și-a pregătit din timpul vieții propria înmormântare. A strâns 360 de coroane din cerșit și a lăsat banii unei firme, cu o singură condiție: să fie dus la groapă cu paradă, ca un baron. Când a murit, în septembrie 1903, dorința i-a fost respectată întocmai. Sicriul lui a fost dus prin Cluj într-un furgon tras de patru cai, iar în urma lui au mers 20 de lachei îmbrăcați în negru, cu făclii în mână.
Povestea lui Pascu Brezda, un cerșetor orb din Cluj, a fost publicată în presa transilvăneană în septembrie 1903 și spune una dintre cele mai neobișnuite povești despre orașul de acum 123 de ani. „Zilele acestea”, după cum nota Bunul Econom în numărul din 20 septembrie 1903, Pascu Brezda și-a pus capăt vieții, împungîndu-se cu un cuțit în pîntece. Ziarul nu oferă data exactă a morții, dar relatarea era suficient de recentă pentru a fi inclusă între știrile săptămînii. Potrivit relatării, în timpul vieții strînsese 360 de coroane din cerșit și îi dăduse unei societăți, cu destinație precisă: banii trebuiau folosiți pentru o înmormântare „cu paradă”.
Și așa s-a întâmplat. Sicriul a fost pus într-un furgon tras de patru cai. Pe lîngă el au mers 20 de lachei îmbrăcați în negru, fiecare cu făclie în mînă. Presa vremii a comparat funeraliile cu cele rezervate unui baron.
Relatarea din Bunul Econom precizează că informația fusese preluată din Răvaș, publicație care apărea la Cluj. În formularea ziarului, orașul ar fi privit cu dezgust alegerea cerșetorului de a-și cheltui economiile pentru o asemenea înmormântare, în loc să lase banii pentru ajutorarea altor oameni săraci.
O coroană austro-ungară era moneda în care se făceau atunci plățile, iar 360 de coroane reprezentau o sumă considerabilă pentru un om care trăia din cerșit.
Nu știm din relatările păstrate în arhiva digitală de ce a ținut cu atîta încăpățânare la ideea unei funeralii spectaculoase. Presa vremii îl prezintă drept „orb” și „sinucigaș” și interpretează alegerea sa drept o faptă nebunească. Dincolo de judecata ziarului, documentul lasă însă imaginea unei dorințe foarte precise: omul care își petrecuse viața cerând bani de la alții voia ca, după moarte, să treacă prin oraș într-un cortegiu pe care nimeni să nu-l poată ignora.
Gazeta Transilvaniei a relatat la rândul său:
Iată și articolul original, din publicația clujeană Răvașul din 12 septembrie 1903:
