Clujul, sufocat de zgomot: 33.000 de oameni sunt expuși noaptea la peste 60 de decibeli. Primăria vrea să cumpere un aparat pentru depistarea mașinilor prea zgomotoase

ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 24, 2026 0 9

Poluarea fonică din Cluj-Napoca a fost tema unei dezbateri publice organizate înainte ca planul de gestionare a zgomotului să ajungă la vot în Consiliul Local. Potrivit datelor prezentate în cadrul discuțiilor, aproximativ 33.000 de clujeni sunt expuși noaptea la niveluri de zgomot de peste 60 de decibeli, iar numărul persoanelor afectate s-ar fi triplat față de 2016.

Documentul identifică traficul rutier drept principala sursă de poluare fonică, urmat de zgomotul produs de tramvaie. Însă mai mulți participanți au criticat faptul că analiza se bazează pe date aferente anului de referință 2021 și nu include măsurători efectuate în teren. Ei au cerut intervenții concrete pe arterele cele mai afectate, termene clare și o prioritizare a investițiilor, astfel încât planul să devină un instrument pentru politicile publice, nu doar un document întocmit pentru respectarea obligațiilor legale.

În cadrul dezbaterii, viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că Primăria va achiziționa un aparat destinat verificării vehiculelor suspectate că depășesc limitele admise de zgomot. Instrumentul urmează să fie transferat Poliției Municipiului Cluj-Napoca, instituția care are atribuții în verificarea și sancționarea acestor abateri. Achiziția era estimată pentru luna noiembrie, urmând ca transferul să parcurgă ulterior procedurile legale.

Harta zgomotului se bazează pe date de trafic și modelări

Tamas Neda, reprezentantul companiei Vibrocom România, care a elaborat harta strategică de zgomot și planul de acțiune, a explicat că documentația urmărește identificarea problemelor majore și permanente de poluare fonică.

Analiza acoperă zgomotul produs de traficul rutier, tramvaie și industrie. Zgomotul aeronavelor și cel al traficului feroviar aflat în responsabilitatea administratorului infrastructurii feroviare sunt tratate separat, prin documentații întocmite de entitățile competente. Consultantul a precizat că hărțile nu sunt realizate prin măsurători punctuale, ci prin modelări care iau în calcul volumele medii anuale de trafic, caracteristicile drumurilor și ale vehiculelor, infrastructura și configurația clădirilor. Calculele țin cont inclusiv de reflexiile sunetului în mediul construit.

Datele de trafic au fost preluate din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2021–2030. Potrivit explicațiilor oferite în cadrul dezbaterii, anul de referință este 2021, însă valorile utilizate provin din medii calculate pentru mai mulți ani, nu exclusiv dintr-un singur an de trafic. Indicatorii utilizați reflectă nivelurile medii de zgomot pentru perioadele de zi, seară și noapte. Pentru calcularea indicatorilor se aplică ponderări suplimentare pentru zgomotul produs seara și noaptea, când acesta este considerat mai deranjant.

„Cele mai multe probleme sunt legate de trafic și de tramvaie”, a arătat reprezentantul Vibrocom România. În ceea ce privește industria, acesta a susținut că, potrivit analizei, există o singură persoană afectată de nivelurile de zgomot luate în calcul.

Consultantul a explicat că măsurătorile punctuale nu pot separa, prin ele însele, contribuția fiecărei surse, deoarece înregistrează zgomotul cumulat. Cartarea strategică urmărește tocmai identificarea contribuției traficului rutier, tramvaielor și industriei, prin modelări distincte. El a subliniat însă că harta strategică nu acoperă toate situațiile care îi deranjează pe locuitori. Zgomotul produs de festivaluri, concerte, terase și alte evenimente trebuie gestionat prin instrumente și măsuri separate.

Tramvaiele noi, reclamate de locuitorii de pe strada Horea

Una dintre problemele semnalate în cadrul dezbaterii a fost zgomotul produs de noile tramvaie, în special în zone precum strada Horea și cartierul Mănăștur.

Un locuitor pe strada Horea, a reclamat nivelul ridicat de zgomot produs de garniturile aflate în circulație și a cerut găsirea unor soluții împreună cu producătorul. Acesta a afirmat că zgomotul devine deosebit de deranjant atunci când tramvaiele circulă cu viteză și a sugerat inclusiv reducerea vitezei în zonele rezidențiale, chiar dacă deplasarea ar dura cu câteva minute mai mult.

Clujeanul a spus că a încercat să discute problema cu reprezentanții companiei de transport public și a invocat posibile deficiențe tehnice ale unor componente ale tramvaielor. Acestea au fost prezentate ca observații ale locuitorului, nu ca defecțiuni confirmate printr-o expertiză tehnică în cadrul dezbaterii.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat că municipalitatea discută cu producătorii pentru a clarifica și remedia problemele semnalate. El a amintit că au fost realizate intervenții de rectificare a liniilor, cu efecte în special în zona Mănăștur, și a spus că procesul va continua.

Reprezentantul Vibrocom România a explicat că, potrivit simulărilor realizate, simpla reducere a vitezei nu ar diminua semnificativ zgomotul. El a susținut că planul include două măsuri pentru această problemă: modernizarea căilor de rulare și înnoirea parcului de tramvaie. Consultantul a menționat inclusiv necesitatea unor soluții de amortizare a vibrațiilor la nivelul infrastructurii.

Acesta a afirmat că harta a fost realizată pe baza caracteristicilor tehnice ale garniturilor și ale șinelor, conform metodologiei utilizate. Prin urmare, eventualele diferențe dintre zgomotul real al unor tramvaie și valorile prevăzute în documentația tehnică nu sunt reflectate automat în modelare.

Peste 200 de clujeni au transmis sesizări. 33.000 de persoane, expuse noaptea la peste 60 de decibeli

Consiliera locală USR, Alexandra Oană a declarat că peste 200 de clujeni au transmis în ultima săptămână mesaje despre problemele de poluare fonică din cartiere. Ea a atras atenția asupra zgomotului nocturn și a afirmat că, potrivit documentului, numărul persoanelor afectate s-a triplat față de 2016.

Potrivit datelor invocate de aceasta, aproximativ 33.000 de clujeni sunt expuși noaptea la niveluri de zgomot de peste 60 de decibeli. Consiliera a criticat caracterul general al unor măsuri și a cerut intervenții specifice pentru arterele identificate drept problematice. În opinia sa, fiecare zonă afectată ar trebui să aibă o fișă de intervenție care să precizeze măsurile propuse, reducerea estimată a zgomotului, costurile, termenele și instituțiile responsabile.

Printre propunerile sale s-au numărat:

• instalarea unor radare acustice pe arterele afectate de vehiculele cu sisteme de evacuare modificate;
• extinderea zonelor cu limită de viteză de 30 km/h în centrul istoric și în cartierele rezidențiale;
• utilizarea asfaltului fonoabsorbant pe străzile cu probleme;
• elaborarea unui regulament local pentru evenimentele în aer liber;
• găsirea unor soluții pentru zgomotul nocturn produs de terase și festivaluri, inclusiv prin desemnarea unei persoane sau a unei structuri de mediere pentru problemele specifice vieții de noapte.

Consiliera a cerut și un calendar al controalelor pentru ca instrumentul de verificare a zgomotului vehiculelor, anunțat de viceprimar, să fie utilizat eficient.

În ceea ce privește limitarea vitezei la 30 km/h, consultantul a făcut o precizare importantă: potrivit simulărilor sale, această măsură nu ar reduce neapărat zgomotul rutier și, în anumite condiții de circulație, l-ar putea chiar crește ușor. El a arătat însă că limitarea vitezei poate fi utilă din perspectiva siguranței rutiere.

Primăria cumpără un aparat pentru verificarea mașinilor zgomotoase

Dan Tarcea a precizat că Primăria și Poliția Locală nu au atribuții pentru sancționarea zgomotului produs de mașini și motociclete, responsabilitatea revenind Poliției Rutiere și instituțiilor competente în domeniul verificării tehnice a vehiculelor. Viceprimarul a anunțat că municipalitatea va achiziționa un aparat cu ajutorul căruia polițiștii să poată verifica dacă vehiculele suspectate că au fost modificate produc zgomot peste limitele admise. Instrumentul urmează să fie transmis Poliției Municipiului Cluj-Napoca prin procedurile legale. Tarcea a estimat că achiziția ar trebui realizată în luna noiembrie, după care transferul urma să fie supus aprobării Consiliului Local. El a explicat că municipalitatea a răspuns astfel unei solicitări a Poliției Municipiului, care nu dispunea de fondurile necesare pentru cumpărarea aparatului.

Viceprimarul a subliniat că nu este vorba despre un radar acustic fix, care să identifice automat vehiculele zgomotoase în trafic, ci despre un instrument utilizat de polițiști pentru verificarea vehiculelor oprite.

„„Din păcate, Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Poliția Locală nu au atribuții în ceea ce privește zgomotul produs de mașinile și motocicletele modificate, competența revenind Poliției Rutiere și Registrului Auto Român (RAR). Chiar dacă identificăm un vehicul cu o tobă de eșapament modificată, care produce zgomot puternic, în special pe timpul nopții, nu putem interveni direct, din cauza limitărilor legale. În acest context, Poliția Municipiului ne-a solicitat sprijinul pentru achiziționarea unui aparat care să permită verificarea autovehiculelor modificate și măsurarea nivelului de zgomot produs de acestea, prin raportare la valorile prevăzute în cartea tehnică. Am dat curs solicitării și vom achiziționa un astfel de dispozitiv, pe care îl vom transfera poliției prin formele legale, pentru a facilita identificarea vehiculelor care depășesc limitele admise de legislație. Precizez că nu este vorba despre un radar acustic, ci despre un aparat care să permită verificarea tehnică a vehiculelor oprite în trafic și să sprijine aplicarea măsurilor legale necesare.”, a arătat viceprimarul în cadrul discuțiilor.

Un participant la dezbatere a propus achiziționarea mai multor aparate, dacă bugetul permite, însă Tarcea a răspuns că dotarea trebuie corelată cu disponibilitatea personalului care să le folosească.

Edilul a amintit și limitele implementării radarelor fixe pentru viteză, susținând că, la momentul dezbaterii, cadrul necesar omologării și utilizării lor pentru sancționare nu este încă funcțional. El a indicat mai multe artere pe care astfel de echipamente ar putea contribui la reducerea vitezei, între care Calea Turzii, Calea Mănăștur, strada Bună Ziua, Bulevardul 21 Decembrie, Bulevardul Muncii, strada Frunzișului și strada Observatorului.

Parcarea de pe strada Năvodari ar urma să aibă barieră și acces cu plată

În cadrul dezbaterii, Bogdan Mureșan a semnalat probleme legate de grupurile de șoferi care se adună noaptea în anumite parcări și pe bulevarde, unde sunt turate motoarele și se circulă cu viteză. Acesta a menționat inclusiv zona parcării de pe strada Năvodari, cunoscută drept parcarea eMAG, și a cerut o colaborare mai bună cu Poliția Rutieră pentru supravegherea zonelor în care se produc astfel de situații. Mureșan a explicat că, după reamenajarea unor spații folosite anterior de pasionații de mașini, întâlnirile s-au mutat în alte zone ale orașului. El a semnalat și riscurile asociate vitezei excesive, amintind accidente rutiere produse pe bulevarde intens circulate.

Dan Tarcea a declarat că Primăria se află în procedură de achiziție pentru instalarea unei bariere în parcarea de pe strada Năvodari, astfel încât accesul să fie tarifat. Potrivit viceprimarului, procedura ar fi urmat să fie finalizată până la sfârșitul anului, iar bariera să fie instalată anul următor.

Tarcea a afirmat că municipalitatea a instalat și praguri în parcare pentru a descuraja derapajele controlate și alte manevre periculoase. El a recunoscut că poliția nu poate supraveghea permanent toate zonele în care se adună șoferii, în condițiile în care personalul disponibil este limitat și trebuie prioritizate situațiile cu riscuri mai mari pentru siguranța publică.

Viceprimarul a mai menționat sesizări privind zgomotul și viteza în zona străzii Moș Ion Roată, precum și alte puncte din oraș.

Un alt participant, Adrian Rusu, a reclamat zgomotul produs de motocicliștii care se adună seara pe strada Eroilor. Discuția a evidențiat din nou diferența dintre zgomotul produs de vehicule, pentru care Poliția Locală nu are atribuții de sancționare în forma descrisă de viceprimar, și zgomotul produs de persoane, terase sau alte activități pentru care există competențe distincte.

Planul identifică 24 de artere problematice, dar consilierii cer măsuri concrete

În dezbatere au fost menționate 24 de artere identificate de document drept problematice din perspectiva zgomotului. Printre exemplele invocate de consilierii USR s-au numărat Calea Moților, Calea Mănăștur, Calea Turzii, strada Horea și strada Memorandumului.

Participanții au cerut ca pentru aceste zone să fie explicată legătura dintre problemele identificate prin cartare și măsurile propuse în plan. Ei au criticat faptul că documentul include proiecte deja prevăzute în alte strategii ale municipalității, fără ca prioritizarea lor să fie suficient de clară.

Consultantul a explicat că, la elaborarea planului, a ținut cont de proiectele prevăzute în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană și în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Aceste proiecte au fost introduse în simulări pentru a estima efectul lor asupra traficului și, implicit, asupra zgomotului.

Consilierii au cerut însă și identificarea unor soluții suplimentare, specifice străzilor unde expunerea este mai mare, precum și o ierarhizare a intervențiilor în funcție de impact și de resursele necesare.

Consultantul a susținut că reducerea traficului reprezintă principala soluție structurală pentru diminuarea zgomotului rutier. Printre direcțiile avute în vedere de administrație se numără centura metropolitană, trenul metropolitan, metroul, electrificarea căii ferate și dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și pietoni.

Dan Tarcea a afirmat că, în 1990, municipiul avea aproximativ 50.000 de mașini, în timp ce în prezent numărul acestora ar fi ajuns la circa 300.000, incluzând estimările pentru vehiculele aflate în circulație, dar înmatriculate în alte condiții. Viceprimarul a susținut că dezvoltarea transportului public și a infrastructurii pentru deplasarea nemotorizată trebuie să încurajeze renunțarea la mașină pentru o parte dintre călătorii.

El a mai afirmat că aproximativ 70% din transportul public din Cluj-Napoca este electric și nepoluant.

Școlile de lângă arterele aglomerate au nevoie de măsuri suplimentare

Un alt subiect ridicat în cadrul dezbaterii a fost expunerea la zgomot a școlilor și a altor clădiri sensibile. Consiliera Alexandra Oană a spus că părinții și profesorii au semnalat situații în care traficul este atât de zgomotos, încât ferestrele nu pot fi deschise în timpul orelor. Ea a cerut identificarea școlilor care nu au beneficiat de lucrări de modernizare și includerea lor cu prioritate într-un program multianual de intervenții, inclusiv pentru reducerea poluării fonice.

Reprezentantul Vibrocom România a susținut că, în cazul clădirilor situate în apropierea arterelor aglomerate, reducerea traficului reprezintă principala soluție de diminuare a zgomotului la sursă. El a menționat și măsuri pasive, precum izolarea fonică și înlocuirea ferestrelor, dar a avertizat că acestea nu rezolvă complet problema atunci când ferestrele trebuie deschise.

Dan Tarcea a afirmat că municipalitatea poate interveni asupra clădirilor publice aflate în administrarea sa, însă nu poate înlocui ferestrele tuturor proprietarilor afectați de zgomot. El a amintit lucrările de eficiență energetică realizate în școli, inclusiv prin PNRR, care au inclus și schimbarea ferestrelor.

În discuție a fost menționat și Liceul „Nicolae Bălcescu”, pentru care există un proiect mai amplu de modernizare, legat de un concurs de soluții. Viceprimarul a spus că proiectul nu dispune de finanțarea necesară pentru a avansa, în contextul numeroaselor investiții aflate în așteptare.

Datele trebuie actualizate, iar harta ar putea fi integrată în GIS

Un alt consileir USR a criticat faptul că documentul utilizează date aferente anului de referință 2021 și a cerut ca viitoarele analize să fie mai relevante pentru situația actuală a orașului. El a susținut că harta ar trebui să fie un punct de plecare pentru politicile publice, cu date care să permită compararea situației de la începutul perioadei de implementare cu rezultatele obținute ulterior.

Reprezentantul Vibrocom România a precizat că legislația prevede actualizarea hărților la fiecare cinci ani și că documentația a fost realizată pentru nivelul anului de referință stabilit. În opinia sa, instrumentul rămâne util dacă este folosit pentru identificarea surselor de zgomot și fundamentarea intervențiilor.

În timpul discuțiilor a fost semnalată și o eroare materială în document: strada Gheorghe Sion apărea într-o variantă de lucru, deși fusese introdusă din greșeală. Consultantul a recunoscut problema, iar viceprimarul a cerut corectarea documentației înainte de forma finală. Au fost discutate și termenele de implementare din 2024–2025, despre care consultantul a explicat că se raportau la anul de referință al analizei.

Consilierul USR a mai întrebat dacă datele hărții pot fi integrate în sistemul GIS al municipalității, astfel încât cetățenii să poată consulta nivelurile de zgomot de pe străzi și să le folosească inclusiv atunci când iau decizii imobiliare.

Dan Tarcea a răspuns că integrarea este posibilă după aprobarea planului de către Consiliul Local și definitivarea hărților. Reprezentantul Vibrocom România a confirmat că documentația a fost realizată pe baza sistemului GIS.

Zgomotul de la festivaluri și terase trebuie gestionat separat

O altă critică a vizat faptul că planul nu tratează direct toate sursele de zgomot care afectează locuitorii, în special evenimentele nocturne, festivalurile și terasele.

Consiliera Alexandra Oană a cerut elaborarea unui regulament local pentru evenimentele în aer liber, cu reguli clare privind nivelul zgomotului permis, precum și analizarea unei formule de mediere a conflictelor dintre activitățile nocturne și locuitori.

Dan Tarcea a explicat că aceste surse nu intră în metodologia hărții strategice de zgomot, dar a precizat că pot fi abordate prin măsuri distincte. El le-a recomandat celor care constată depășiri ale limitelor legale privind zgomotul să sesizeze Poliția Locală, care poate verifica situațiile aflate în competența sa și poate aplica măsurile prevăzute de lege.

La dezbaterea privind reducerea poluării fonice din Cluj-Napoca, fostul bancher Iosif Pop, reprezentant al Consiliului Civic Local, a criticat printr-un comentariu pe rețelede socializare, lipsa de acțiune în ciuda soluțiilor propuse la întâlnirile anterioare pentru reducerea zgomotului și a emisiilor de eșapament. Printre alte problemele semnalate de cetățeni în comentarii online s-au numărat traficul aglomerat și necesitatea construirii centurilor ocolitoare, zgomotul produs de tramvaie și ambulanțe pe bulevardul Muncii, traficul greu de pe strada Alexandru Bohățiel, precum și poluarea fonică generată de avioane. Alte comentarii au vizat conducerea agresivă, viteza excesivă și modificarea neconformă a sistemelor de eșapament la mașini și motociclete, fiind solicitate controale mai eficiente în trafic.

Planul urmează să parcurgă procedurile de aprobare în Consiliul Local, după integrarea observațiilor și corectarea eventualelor erori. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă măsurile generale prevăzute în document vor fi completate cu intervenții prioritizate, termene și bugete care să răspundă punctual celor mai afectate zone din Cluj-Napoca.

foto: Facebook/trafic Cluj-Calea Florești

Nici un comentariu