Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj tratează încă din martie cazuri de Covid-19. Un spital mic, cu 60 de locuri și 5 paturi pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Alături de Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj, Spitalul de Pneumoftiziologie tratează și cazuri severe de infecții cu Sars-Cov-2. Rata de supravițuire pe secția ATI de la Pneumo din Cluj e de aproape 80%. La nivel național e sub 50%.

Un medic din ATI care lucrează la Pneumoftiziologie a fost plecat în primăvară pentru câteva săptămâni ca voluntar în regiunea Lombardia din Italia, în plină pandemie.

*Tot în secția din spitalul de Pneumo este internată de peste 60 de zile o pacientă intubată. De câteva zile a început să respire singură și dă semne că își revine. Ea va fi transferată într-un spital non-covid. Peste 90 de pacienți au trecut prin cele 5 paturi din ATI-ul spitalului de Pneumoftiziologie. Cei mai mulți s-au întors acasă.

Doctorul Marius Bărbat e implicat în tratarea bolnavilor infectați cu Sars-Cov-2 din primăvară, când s-a înscris ca voluntar și a plecat să dea o mână de ajutor medicilor din Italia, țară lovită în plin de pandemie.

„Era luna martie și vedeam că toată lumea are multe păreri, dar nimeni nu știa exact ce se întâmplă. Decât să speculez ce și cum să facem, am zis că cel mai potrivit este să merg chiar acolo. În felul acesta vom fi mai pregătiți. Am zburat cu un avion cargo și-am ajuns în Lecco, la un spital regional. Lecco e în Lombardia, era o criză profundă atunci”, își amintește medicul.

Medicul vorbește despre imaginile apocaliptice care rulau pe toate posturile de televiziune. Sunt imaginile acelea dramatice cu medici căzuți pe holuri, cu pacienți băgați în saci și transportați la grămadă, cu familii îndurerate.

„E înfiorător, dar realitatea era oarecum contrară a ceea ce se vedea. Nu existau crize isterice, perioade isterice, ci moartea era văzută ca ceva firesc, un lucru deja acceptat atunci de toată lumea. Era luna aprilie. Veneau câte 80 de ambulanțe noaptea, iar mulți pacienți mureau până să ajungă la tratament. Ei, dacă apucau să ajungă în spital, puteau avea o șansă, dar mulți nu apucau și mureau deja pe drum. În Lecco este un spital regional cu 800 de oameni, unde se făceau transplanturi hepatice, renale, dar totul s-a sistat odată cu criza Covid. Și toată lumea trata Covid. Circuite? Nu erau. Erau două secții de ATI care erau dublate cu număr de paturi, câte 20 fiecare, și două secții de subterapie intensivă non-invazivă, unde erau ventilați oamenii. Eu lucram pe ATI cu un medic anestezist neurolog și cu un chirurg radio-toracic și încercam să-i salvăm pe fiecare, dar asta nu se face de pe o zi pe alta, e ceva de foarte lungă durată. De aici și imaginile acelea cu spitalele supraaglomerate. Erau și situații cu pacienți ventilați de foarte mult timp, cu oxigen 100% primit și atunci veneau cei din familie și cereau ca aceștia să fie deconectați de la aparate”, povestește el.

S-a vorbit mult și despre asta, și anume de faptul că poți ajunge în situația de a alege între un pacient tânăr sau unul mai în vârstă, care să primească tratament pe ATI.

„Eu nu am prins așa ceva, medicii, nicicunul din lume asta, nu poate face asta. Dacă o face, sigur nu mai pune capul pe pernă, că nu are cum. În schimb, erau pacienți care refuzau să mai fie intubați. Oameni în vârstă care aveau nevoie de oxigen, dar refuzau. <<Am 93 de ani, vă rog eu să mă scutiți că nu are sens, consider că nu are sens>>, spunea un domn. Sunt și alte cazuri. De obicei asta se întâmpla, nu mai doreau să ajungă să fie intubați”, mai spune Bărbat.

Italia e țara Europeană cu cel mai ridicat număr de decese în rândul medicilor, peste 100. Un medic a ajuns să trateze în jur de 15.000 – 20.000 de oameni.

Doctorul Marius Bărbat spune că sacrificiul medicilor nu poate fi comparat cu nimic.

„La Roma, într-un spital, covidul a lovit înainte de toate în cadrele medicale și s-a ajuns să se trateze covidul indiferent de specialitate. Era infectat tot personalul și mai rămăseseră un pneumolog, un medic generalist și un medic de recuperare de balneofizioterapie, care a intubat 180 de persoane. Atunci trimiteau pacienți în Germania. 180 de persoane, repet. Ești doctor? Ești. Asta înseamnă că ești. Toți la comun pentru o cauză comună. Și o viață dacă salvezi e ceva. Și erau sleiți de puteri, dormeau pe unde apucau, dacă dormeau. Fantastic”, povestește medicul clujean.

Din Italia, doctorul Marius Bărbat a adus mai multe scheme terapeutice la Spitalul de Pneumoftiziologie din Cluj, cum e tratamentul cu Oxid Nitric (monoxid de azot). Terapia a fost utilizată pentru prima dată în cazul unui pacient tânăr aflat în stare gravă, cu Sindrom de Detresă Respiratorie Acută (ARDS), iar după administrare, bărbatul a început să-și revină, având îmbunătățiri ale ventilației pulmonare, scăderea hipertensiunii pulmonare, corectarea hipoxemiei și implicit o mai bună oxigenare a sângelui. Finalmente, bărbatul, un tânăr de 23 de ani, a fost externat și se află acasă, unde a început să umble de câteva zile singur, fără asistență. Se recuperează. Trăiește. A stat intubat 37 de zile. În urmă cu câteva zile a venit singur la spital, la control.

Pe secția ATI e luptă continuă. Nimeni nu renunță la pacienți, cu toate că unii sunt în stare critică.

Doctorul Marius Bărbat iese din tura de noapte. O pacientă care a stat intubată de 60 de zile, a început să respire singură de o perioadă.

„Are 63 de ani și e intubată de aproape 60 de zile, cu o formă foarte agresivă de boală. După 40 de zile încă era pozitivă la testul Covid. Ea a fost controlată, fiecare volum de aer care intră, fiecare medicament. Vrem să o trezim acum”, spune medicul.

De la începutul pandemiei, la ATI-ul de la Pneumoftiziologie au trecut peste 90 de pacienți, toți cu forme severe. Rata de supraviețuire este de 78%, în vreme ce media în România este între 40 – 50% pe secțiile ATI unde se tratează cazuri de Covid.

Citiți continuarea pe G4media.ro.

Medici de pe ATI din Cluj: „Suntem la capătul puterilor, la limită. Avem nevoie urgentă de paturi fiindcă nu mai putem trata pe toată lumea” / „Trebuie impuse măsuri urgente să nu ne trezim în scenariul Milano.”

Nici un comentariu

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.