650 de semnatari pentru petiția care cere Primăriei din Cluj să cumpere Palatul Telefoanelor, organizatorii vor o mie; mai sunt câteva zile până se vinde clădirea la licitație
Actualitate by Actual de Cluj - mai 22, 2025 0 143
Numărul semnatarilor pentru petiția care cere Primăriei din Cluj-Napoca să cumpere Palatul Telefoanelor, clădire reprezentativă pentru stilul arhitectural brutalist din Cluj, ajunge azi la 650, organizatorii vor o mie; mai sunt doar patru zile în care vânzătorul, compania de telecomunicații Orange România, mai primește oferte pentru o viitoare licitație.
Peste 650 de arhitecți, reprezentanți ai mediului asociativ, rezidenți din Cluj, admiratori ai lucrărilor reputatului arhitect și urbanist Vasile Mitrea, iubitori de patrimoniu și alții au semnat până la această oră apelul public pentru achiziția din bani publici a clădirii. Pentru Palatul telefoanelor s-a întocmit un dosar de clasare pe lista monumentelor, dosar care se află în curs de evaluare la Ministerul Culturii. ”Acest lucru înseamnă că are statut de monument ”în curs de clasare” pe lista monumentelor istorice, ceea ce îi asigură măsuri de protecție și conservare similar monumentelor istorice până la finalizarea procesului de clasare și oferă statului român drept de preempțiune la vânzare. Proprietarul, care vinde oricum clădirea, se opune clasării ca monument.
Mai sunt patru zile până la vânzare:
”Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai ușor va veni un răspuns de la primărie”, spune organizatorul Adi Dohotaru. ”Munca arhitectului și urbanistului Vasile Mitrea, care a contribuit la cartierele Gheorgheni și Grigorescu, la Parcul Est, acum în realizare, la un sistem de spații verzi în Cluj și, iată, la ceea ce
poate deveni un monument brutalist, merită recunoscută de publicul larg, de turiști și de autorități prin exercitarea dreptului de preemțiune, cumpărarea clădirii la licitație și finalizarea procedurii de clasare ca monument istoric”.
Clădirea a fost realizată după planurile reputatului arhitectul și urbanist Vasile Mitrea în două etape succesive, prima în anul 1969 și a doua prin adăugarea ultimului etaj în anul 1976, și este reprezentativă pentru arhitectura românească a anilor ’60-’70 și pentru curentul brutalist în arhitectura autohtonă. A
funcționat la început ca centrală de telefonie, cu spații destinate publicului – ghișee și cabine telefonice – la parter.
Citește și:
