30 de minute în gara neștiută a Clujului

ActualitateRecomandarea redacțieiTop News by Mihai Prodan - dec. 25, 2025 3 23188

Orașul Cluj-Napoca e printre foarte puținele din România care are nu mai puțin de trei gări și o haltă.

Clujul e un oraș care se mișcă repede. Zeci de zboruri cu mii de pasageri zilnic, trafic auto, șantiere, autobuze pline, piste de biciclete, zeci de angajați care blochează arterele rutiere în drum spre și dinspre serviciu, promisiuni de tren metropolitan. Și totuși, la câteva minute de arterele circulate, și la câteva sute de metri de cel mai aglomerat aeroport din România după cel din Capitală, există o gară fără călători.
Nimic nu sugerează în gara Cluj-Napoca Est, căci despre aceasta e vorba, că ne aflăm într-un oraș universitar de peste 300.000 de locuitori.

Pe lângă gara centrală, unde numărul de călători procesați e printre cele mai mari din România după Gara de Nord din București, în Cluj-Napoca mai există două gări: gara de scurt parcurs aflată în vecinătate, la câteva zeci de metri, nefolosită ca atare și transformată în supermarket dar cu linii dedicate care sunt utilizate pentru distanțe relativ mici cum ar fi cursele spre Bistrița, dar și gara Cluj-Napoca Est, aflată în Someșeni. Pe lângă acestea, în Cluj-Napoca funcționează o haltă – Clujana, unde trenurile opresc chiar lângă platforma industrială a fostei fabrici de încălțăminte.

Am petrecut 30 de minute în această neștiută gară a Clujului, cea din Someșeni – ne așteptam să găsim o clădire cvasi-părăsită, dar ”Mersul trenurilor” a fost actualizat chiar în urmă cu câteva zile și arată o gară animată – de trenuri; de călători – mai puțin. Pe peron – liniște. În 30 de minute apare un singur călător, și acesta angajat la triajul din vecinătate, care pleacă spre Dej; în sala de așteptare un altul, care pleacă spre Bistrița. Nu există agitația specifică gării centrale, nici graba navetiștilor din gara de scurt parcurs. Conexiunile cu transportul public sunt slabe, trotuarul e inexistent, traficul auto e intens și pentru că zona e una de depozite și fabrici, praful e substanțial.

 

Clădirea are chiar și o sală de așteptare, încălzită și chiar cu un automat de cafea funcțional unde băuturile pot fi plătite cu cardul, scrijelituri pe pereți – pe lângă obscenități găsim foarte surprinzătorul ”Pocăiți-vă împărăția Domnului este aproape” cu completările ”Este adevărat…”, scrisă cu carioca, și ”foarte aproape” scrisă cu un pix. Ghișeul de bilete, căci demult exista și așa ceva, a fost închis recent. Acum se pot cumpăra bilete doar din tren – dacă sunteți printre foarte puținii călători care urcați în tren din această gară.

Gara are un etaj întreg pentru impiegații de mișcare, la înălțime – ca un turn de control aerian, spre deosebire de gara centrală a Clujului, unde ”centrul de comandă” se află la nivelul peroanelor. De altfel aeroportul din Cluj-Napoca e în imediata vecinătate; există un proiect de mobilitate intermodală, prin care călătorii să poată ajunge la aeroport cu trenul folosind chiar această gară, dar despre acest proiect se vorbește, fără rezultate concrete, de decenii întregi (aici detalii).

Explicația existenței acestei gări altfel foarte puțin folosite de către călători – spre deosebire de gara centrală a Clujului, care e una dintre cele mai tranzitate de călători din toată țara – se vede din satelit, la propriu: zona gării este intens folosită ca punct de triaj pentru trenurile de marfă. Astfel, deși are doar trei peroane pentru călători, gara Cluj-Napoca Est numără nu mai puțin de 13 linii de cale ferată ce se întind pe câteva sute de metri, după care revin la trei fire de circulație, dintre care e folosit unul singur.

Am cerut informații despre istoricul acestei gări și situația sa actuală inclusiv numărul de pasageri procesați, de la CFR SA, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Deocamdată, până la ora publicării acestui articol, nu am primit un răspuns; vom actualiza cu datele solicitate când le vom primi (UPDATE – aici detalii).

Angajații CFR au montat aici, între două corpuri de clădire, și un set de roți de tren- au adus chiar și mici traverse pentru ele. ”Este obiectul muncii”, spune un angajat al depoului.

Găsim în sala de așteptare, încălzită și putem spune că decent de curată, chiar și un călător, care pleacă spre Bistrița; pe peron, un angajat al triajului pleacă și el spre Dej. De altfel e puțin probabil ca din această gară să plece cineva în direcția opusă, spre Cluj-Napoca, mai ales acum când linia de cale ferată se oprește chiar la ieșirea din gară iar trenurile nu mai continuă, pe durata modernizării căii ferate dintre Cluj-Napoca și frontiera cu Ungaria. Doar reporterul actualdecluj.ro s-a întors în oraș folosind acest, putem spune, neobișnuit mijloc de transport, folosind serviciile unui operator privat, pentru care a plătit – cu cardul – modica sumă de 5.5 lei.  Durata călătoriei – 9 minute.

În final, o recenzie pe Google a unui călător supărat: ”Nu recomand această gară. Nu are o stație de taxi și nicio companie de taxi nu știa locația mea. Și nu este aproape de aeroport. Dacă ajungeți noaptea târziu, este un loc cu adevărat înfiorător și, după cum am descoperit mai târziu, este un cartier prost, așa că nici un taxi nu riscă să vină în zonă. În plus, nu recomand să încercați să mergeți pe jos, este un drum lung și întunecat”.