Tags Posts tagged with "concursuri"

concursuri

by -
1 1070
Sursa foto: Primaria Ciugud
“Clădirile noi sau modificarea /restaurarea/reconstrucţia se vor integra în caracterul general al zonei, atât ca arhitectură cât şi ca finisaj. Aspectul exterior al clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi se va armoniza cu arhitectura clădirilor din vecinătate. Se interzice folosirea materialelor improprii pentru zonă (azbociment, tablă), fiind recomandată utilizarea materialelor şi culorilor tradiţionale (ţiglă ceramică solzi, tencuieli de var colorate în masă)”. Sunt câteva elemente extrase din regulamentul de urbanism aferent Planului Urbanistic General (PUG) al unei comune din România, un regulament de altfel uşor de găsit online, pe site-ul primăriei. Mai precis: este vorba despre Ciugudul din judeţul vecin Alba, mai cunoscută drept “comuna cu cea mai mare absorbţie de fonduri europene din România”. Comuna a mai marcat recent o premieră: a lansat anul trecut un concurs de arhitectură pentru amenajarea centrului din Hăpria, cel mai mare sat al comunei, anunţat anul trecut la o conferinţă de arhitectură din Cluj. “Trebuie să avem grijă de satul românesc, de cum se dezvoltă el, să îl dezvoltăm inteligent; nu vrem să devenim doar dormitoare ale municipiilor”, a subliniat primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, revenit azi la actuala ediţie a Architecture de la Cluj.

 

Aflată la 12 km de Alba-Iulia, comuna Ciugud a atras prin proiecte europene peste 16 milioane de euro în zece ani, sumă care, potrivit estimărilor, ar fi bugetul comunei pe 50 de ani. Are drumuri asfaltate, internet gratuit în zonele publice, piste de biciclete, foloseşte energie eoliană şi panouri solare pentru iluminatul public. În martie 2016, chiar şi premierul tehnocrat de la acea dată Dacian Ciolos a ales Ciugudul pentru a lansa “Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate “Reforma Cioloş se întoarce acasă””.

 

Sursa foto: Primaria Ciugud

 

“Statisticile arată că anual dispar 9 sate din România, din cauza depopulării”, spune primarul Gheorghe Damian, prezent la conferinţa de Arhitectură de la Cluj, care anul acesta are două teme: “Oraşele inteligente” şi “Geometria satului”. “Ce facem ca satul românesc să îşi păstreze valorile, valorile arhitecturale, tradiţia, să îşi conserve tezaurul? Trebuie doar să le conservăm şi să le promovăm, pentu ca, în viitor, copiii noştri să nu fie nevoiţi să se reinventeze, ca alţii”, spune primarul, care aminteşte că Ciugudul e una dintre puţinele comune care au crescut ca populaţie, în anii recenţi – de la 2600 la 3200 (din 2000 în 2011). “Nu ca Floreştiul, dar am crescut”, menţionează primarul. “Apropierea de oraş a unei comunităţi rurale aduce şi provocări – e această tendinţă de urbanizare a satului românesc. Apoi, această calitate a noastră de membri ai Uniunii Europene face ca generaţia tânără să meargă în afară, să lucreze acolo; apoi se întorc cu bani şi visează să construiască în sat o casă cum au văzut ei în Spania sau nordul Italiei. Şi de aici apare provocarea pentru noi toţi. Pentru arhitecţi, fiindcă nu e de dorit să proiectezi o casă cum vrea beneficiarul; e şi o provocare pentru noi, fiindcă nu e de dorit să lăsăm ca satul să îşi piardă identitatea“, zice Damian. Ce s-a întâmplat la Ciugud? “Noi am încercat ca prin PUG să stabilim nişte reguli clare, care să nu permită oricui să proiecteze oriunde orice. Din faza de  regulament am impus culoarea de ţiglă, culoarea faţadelor, retrageri la stradă, Procent de Ocupare a Terenului, regim de înălţime. Am stabilit prin PUG unde e zona industrială”, menţionează primarul. Au urmat apoi întâlniri cu cetăţenii. “Am vrut să invităm specialişti care să le explice oamenilor cum trebuie să stea lucrurile”, spune primarul. Simplu nu a fost. “Acum 12 ani, o doamnă venise din Spania într-un sat al comunei, îşi renovase casa şi şi-a tras culoare roşie. Am pus poza casei ca exemplu negativ. M-a întrebat dacă nu îmi place casa ei. I-am zis că îmi place foarte mult, dar au intervenit specialiştii şi au spus de ce culoara aceea e nepotrivită. Nu putem să ne zugrăvim casele după culoarea partidului sau apartenenţa la o anumită comunitate”, zice primarul cu origini social-democrate, dar exclus la început de an din PSD.

“Pentru mine, compartimentul de Urbanism e cel mai important”

Anul trecut, administraţia locală a lansat, la Cluj, un concurs de arhitectură prin care a provocat arhitecţii să vină cu idei pentru amenajarea centrului celui mai generos sat al comunei – “Vatra satului Hăpria”. Concursul a avut premii pentru primii clasaţi: Premiul 1 – 5000 de lei, Premiul 2 – 3000 de lei, Premiul 3 – 2000 de lei. În urma concursului ”Vatra Satului Hăpria. Comuna Ciugud. Concurs de Arhitectură”, câștigătorii locurilor 1, 2 și 3 urmau să fie invitaţi de către Primăria Ciugud la negocieri pentru contractarea proiectului. Câştigătorii au fost anunţaţi în vară, dar deocamdată lucrurile sunt la stadiu de negocieri şi discuţii între administaţie şi arhitecţi. “E un sat cu stradă largă, cu elemente arhitecturale specifice, în care trebuia ca arhitecţii să gândească o gospodărie ţărănească în mijlocul unui parc de petrecere a timpului liber. Ideea cu concursul de arhitectură mi-a venit văzând cum pun alţii problema. Trebuie să recunoaştem că problema cu administraţiile din mediul rural e lipsa de specialişti. Dacă vreau să angajez arhitect-şef nu găsesc. Pe partea de Urbanism avem o doamnă pensionară venită de la Alba, pe care încerc să o ţin acolo. Pentru mine, compartimentul de Urbanism e cel mai important. Mai important chiar decât Investiţiile. O clădire construită, o stradă trasată nu le mai schimbi. Un drum poţi să îl reasfaltezi mâine. E foarte important cum se dezvoltă satul“, spune primarul din Ciugud.

 

Rezultatele concursului şi imagini. Locul 3: Studio Lukrotheka, Locul 2 – Aedilis Proiect, Locul 1 -ARHEA STUDIO.

 

Locul 1, ARHEA STUDIO S.R.L

 

Locul 2, AEdilis Proiect

 

Locul 3, Studio Lukrotheka

 

 

“Trebuie să avem grijă de satul românesc, de cum se dezvoltă el, să îl dezvoltăm inteligent; nu vrem să devenim doar dormitoare ale municipiilor, trebuie să câştigăm din punct de vedere economic şi arhitectural”, spune Damian, care aminteşte că primul său curs de urbanism a fost unul în Bavaria în 2003. “Nu vrem să mai lăsăm să se facă o casă într-o zonă unde nu există utilităţi. La noi, toate casele au utilităţi, folosim energie regenerabilă pentru iluminat public, avem internet în spaţii publice”, aminteşte primarul.

 

Citeşte şi:

Coldwell Banker: comuna Florești din Cluj, 16.000 case noi în 10 ani

şi

EXCLUSIV: Arhitectul șef al Floreștiului va fi destituit. “Mi se rupe dacă trebuie să plec din Primărie…”

 

Legea nr. 120/2006 cea care stabilește regimul monumentelor de for public spune că: monumentele de for public sunt bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ și de semnal, amplasate în spații publice, într-o zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

Aceste monumente de for public sunt prin definiție amplasate în spații deschise și accesibile publicului larg. Prin definiția lor ele sunt expuse contactului direct cu viața și activitatea spațiului care le conține. Ansamblul unui astfel de monument este conceput special ca să delimiteze zona de protecție pe care creatorul o consideră minimală pentru ca imaginea obiectivului să nu fie agresată de public. Dar în toate spațiile publice care sunt dotate cu astfel de monumente accesul direct în proximitatea lor nu numai că este permis, el este chiar încurajat. E o imagine pe care o veți întâlni de-a lungul și de-a latul întregii Europe: copii care se aleargă pe treptele statuilor, tineri care cântă la chitară pe soclul acestora, oameni tolăniți cu ochii ațintiți în telefoane și așa mai departe.

În cazul ansamblului monumental creat de Pákey Lajos ca suport pentru statuile sculptate de către Fadrusz János ca mulțumire a Clujului pentru aportul adus de către regele Matyas dezvoltării orașului în care acesta apare călare înconjurat de patru cavaleri ai săi, acest spațiu de protecție este foarte bine delimitat de bordura ovală din piatră care înconjură spațiul verde lăsat că detentă pentru a asigura monumentului suficient spațiu pentru că acesta să fie pus în valoare. Fără îndoială, atât sculptorul cât și arhitectul au transmis explicit că acesta este spațiul inviolabil necesar că ansamblul să poată „respira. Creatorii marchează prin această graniță faptul că ce e dincolo de aceasta aparține de drept utilizatorilor pieței publice și funcțiunilor care le deservesc cerințele.

Cred că amplasarea unei dotări destinate agrementului, cu condiția de a avea caracter temporar, poate fi perfect justificată chiar dacă desenează un inel în jurul unui monument atât de încărcat de semnificații. Dealtfel, amplasarea pe perioada târgurilor de Crăciun a acestor patinoare care îmbrătișează monumentele de for public e un obicei răspândit pe tot mapamondul, fără că cineva să fi văzut în această atitudine vreo ofensă adusă subiectului monumentului.

În Torino patinatorii se învârt în jurul lui Napoleon, în Salzburg în jurul lui Mozart și toată lumea e veselă și îmbujorată, alunecând mână în mână fără să simtă că ar impieta memoria simbolurilor identitare cărora le dau roată. Ba eu chiar cred că însăși personalitățile alea cocoțate în vârful soclurilor lor solemne sunt fericite că se află timp de câteva săptămâni în mijlocul acestei mulțimi vesele.

Acest text a fost scris de arhitectul Dan Clinci, manager concursuri de soluții din partea Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania. 

EXEMPLE DIN ORAȘE EUROPENE sau din USA

sursa foto: primaria Cluj-Napoca

Peste 50 de posturi de polițiști locali sunt scoase la concurs în acestă toamnă de primărie. Intenția este să se facă angajări la mai multe servicii din cadrul poliției locale, în special pe partea de ordine și siguranță publică.  Oficialii primăriei au menționat în repetate rânduri că efectivul de polițiști locali este mai mic decât cel din normalivele legale pentru un oraș cum e Clujul. Angajările din toamna aceasta vor avea ca rezultat o mai bună prezență a poliției locale în oraș, spun reprezentanții primăriei.

Potrivit datelor furnizate de primăriei, în prezent lucrează în cadrul Direcției Poliției Locale circa 200 de persoane. De anul acesta, din august, primăria “a importat” și un noi șef peste polițiștii locali și anume pe fostul comisar al poliției municipale, comisarul Marcea Bonțidean forțat să se “pensioneze” din funcția pe care a deținut-o.

Marcel Bonțidean s-a făcut șef peste poliția locală a primăriei

Luna acesta, primăria a lansat concursul pentru ocuparea a 51 de posturi vacante în cadrul Direcției Poliției Locale, reprezentanții instituției menționând că este vorba despre angajări de personal nou.

Concursul va avea loc în mai multe etape: selecția dosarelor de înscrieri, probă fizică, probă scrisă și interviu. Data până la care se pot depune dosarele de înscriere este specificată vag – în termen de maximum 20 zile de la data publicării anunţului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a (pe site-ul primăriei, concursul a fost lansat în 12 octombrie). Proba fizică constă, pentru femei, în viteză, rezistenţă, abdomen iar pentru bărbaţi -viteză, rezistenţă, abdomen, flotări. Data, ora şi locul organizării probei suplimentare de rezistență fizică normală se vor publica la finalizarea probei de selecţie a dosarelor. Proba scrisă este programată în 23 noiembrie, de la ora 10, în Sala mare de şedinţe a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Condiţiile de participare la concurs:

-Studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă și permis de conducere categoria B; (pentru funcțiile publice de polițist local clasa a I-a )

– Studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat şi permis de conducere categoria B (pentru funcțiile publice de polițist clasa a III-a )

Vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice:

– 9 ani pentru funcţile publice de poliţist local, clasa a I-a, grad profesional superior și poliţist local, clasa a III-a, grad profesional superior;

-5 ani pentru funcţile publice de poliţist local, clasa a I-a, grad profesional principal și poliţist local, clasa a III-a, grad profesional principal;

– 1 an pentru funcţia publică poliţist local, clasa a I-a, grad profesional asistent;

– 6 luni pentru funcţia publică poliţist local, clasa a III-a, grad profesional asistent; 3

– nu este necesară îndeplinirea condiţiilor de vechime pentru funcţile publice de grad profesional debutant;

Cunoştinţe de operare pe calculator – nivel mediu.

La ce servicii din Poliția Locală se fac angajări

Direcţia Ordine Publică şi Trafic Rutier:

Serviciul Control Trafic Rutier: 9 posturi

-poliţist local, clasa a I-a, grad profesional principal (1 post);

-poliţist local, clasa a I-a, grad profesional asistent (1 post);

-poliţist local, clasa a I-a, grad profesional debutant (3 posturi);

-poliţist local, clasa a III-a, grad profesional debutant (2 posturi);

-poliţist local, clasa a III-a, grad profesional principal (1 post);

-poliţist local, clasa a III-a, grad profesional asistent (1 post)

Serviciul Ordine şi siguranţă publică: 3 posturi

– poliţist local, clasa a I-a, grad profesional superior (1 post),

– poliţist local, clasa a I-a, grad profesional principal (1 post),

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional asistent 1 post).

Serviciul Ordine şi siguranţă publică – Birou zona I – 7 posturi

-poliţist local, clasa a I-a, grad profesional superior (3 posturi);

-poliţist local, clasa a I-a, grad profesional debutant (1 post);

-poliţist local, clasa a III-a, grad profesional asistent (2 posturi);

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional principal (1 post).

Serviciul Ordine şi siguranţă publică – Birou zona II – 6 posturi

– poliţist local, clasa a I-a, grad profesional superior (1 post);

– poliţist local, clasa a I-a, grad profesional asistent (1 post);

-poliţist local, clasa a III-a, grad profesional principal (2 posturi);

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional asistent (2 posturi).

Serviciul Ordine şi siguranţă publică – Birou zona IV – 9 posturi

-poliţist local, clasa a I-a, grad profesional superior (2 posturi);

– poliţist local, clasa a I-a, grad profesional asistent (2 posturi);

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional principal (2 posturi);

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional asistent (3 posturi).

Serviciul Ordine şi siguranţă publică – Birou zona VI – 2 posturi

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional superior (1 post);

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional principal (1 post).

Serviciul Ordine şi siguranţă publică – Birou zona VII – 5 posturi

– poliţist local, clasa a I-a, grad profesional asistent (1 post);

-poliţist local, clasa a III-a, grad profesional principal (1 post);

– poliţist local, clasa a III-a, grad profesional asistent (3 posturi).

Direcţia Inspecţie şi control: Serviciul Control Protecția Mediului : 3 posturi

– polițist local, clasa a I-a, grad profesional superior (1 post);

– polițist local, clasa a I-a, grad profesional asistent (2 posturi).

Serviciul Inspecție Comercială : 3 posturi

– polițist local, clasa a I-a, grad profesional asistent (2 posturi);

– polițist local, clasa a III-a, grad profesional principal (1 post).

Serviciul Evidenţa persoanelor, baze de date şi relaţii publice: 3 posturi

-poliţist local, clasa a I-a, grad profesional superior (1 post);

-polițist local, clasa a III-a, grad profesional superior (1 post);

– polițist local, clasa a III-a, grad profesional principal (1 post).

Compartimentul Evidenţă contravenţii, mandate de muncă în folosul comunităţii: 1 post

-poliţist local, clasa a III-a, grad profesional superior (1 post).

Bibliografia pentru proba scrisă a concursului este postată pe site-ul primăriei si poate fi consultată AICI. 

sursa foto: Dan Zaharia

Segmentul Office e tot mai prezent în oraș, iar piața clădirilor de birouri din Cluj e orientată înspre IT. Chiar companiile din Tehnologie încep să atace şi piaţa imobiliară şi să construiască, fie sedii proprii, fie proiecte de lansat pe piaţă. Spațiile de birouri sunt din ce în ce mai mult utilizate pentru a produce schimbări culturale, ca să atragă talente, să genereze inovație și să crescă productivitatea muncii. Dacă prezentul a adus în Cluj centre, viitorul înseamnă campusuri de afaceri unde angajații să dispună de toate facilitățile și confortul din propriile locuințe. Din păcare, însă, piața office e izolată de oraș. Exteriorul se mută în interior, iar clădile contrastează cu orașul și nu sunt legate de acestea prin spațiu public. De aceea salvarea ar putea veni și din practicare concursurilor pentru generarea noilor dezvoltări, dar și dintr-o mai atentă judecare a proiectelor de către administrație.

Acestea sunt câteva dintre concluziile formulate de specialiști arhitecți, dezvoltatori sau observatori ai pieței office, la Cluj, în cadrul unui dezbateri despre rolul clădirilor de birouri în dezvoltarea noului tip de oraș regional de succes având industria IT drept catalizator. Conferința RBA New Cities a fost organizată de Florin Mindirigiu și echipa ABplus.

 Se face o schimbare mentală de a privi lucrurile din birou spre lume. Nu mai trebuie să ieși din birou ca să vezi lumea. Orașul intră în birou. Miza prezentului/viitorului e cu atât mai importantă, cu cât s-a făcut o piruetă incredibilă pe acestă piață unde se lasă să intre orice în spațiu. Inimaginabilul devine realitate și atinge limitele incredibilului. Se schimbă abordarea în domeniul proiectării interioarelor și se produce o inversare exterior/interior. Exteriorul se mută în interior. Ca să legăm tendințele de Cluj, am avut o mică incursiune în zona bisericii Sf. Petru de pe B-dul 21 Decembrie unde există o mare clădire de birouri. Aceasta încă crește, e un element nou într-un context aflat în refacere masivă. Panorama e însă contrastantă: între ce am moștenit și ce confort există în interior. Cei care pot intra într-un așa spațiu sunt privilegiați. Iar inevitabilul se întâmplă pentru că contrastarea e dusă la maximum cu trei rânduri de fațade. Este un contrast teribil de viziune. Și sunt tensionat pentru că simt că orașul face polarizare în ambele direcții. Aici se fac banii și dincolo mă uit la priveliștea care e protejată și contrastul e și mai mare”, a menționat arhitectul Szabolcs Guttmann, președinte al Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania. Acesta a adăugat că, din păcate, acordarea acestor clădiri office cu oraș nu e fină, produce dureri și sună fals. “Orașul nu sună ca un întreg”, adaugă acesta.

sursa foto: Dan Zaharia
sursa foto: Dan Zaharia

Noile clădiri de birouri din Cluj nu doar contrastează cu orașul vechi, dar uneori sunt agresive, vizibile în oraș, niște apariții care schimbă total zona şi, uneori, şi regulile sale, constată Kristina Reștea, redactor Actualdecluj.ro. “Unul dintre primele evenimente la care am participat, ca ziarist, a fost tocmai inaugurarea unei clădiri de birouri de pe axa Dorobanților, una dintre primele clădiri mari din oraș. Până atunci, firmele aveau cu precădere sedii în vile ori împărțite prin oraş, în diverse clădiri existente. În 2005-2006 au început să apară clădirile construire pentru aceste funcțiuni, dedicate birourilor, de 8000-10.000 mp, ceea ce a deschis drumul pentru o nouă generație de clădiri – centrele de afaceri. Ajunsesem în etapa clădirilor de afaceri şi toate aveau în denumire acel “center”. Ele nu erau tocmai “centre”, ci mai degrabă clădiri individuale cu spaţii de birouri. Nu prea puteam vorbi de spaţii publice, spaţii comune, servicii conexe. Despre calitatea lor sunt alții care se pot pronunța, dar cert este că aceste imobile sunt mai mari şi mult mai vizibile. La începutul anilor ’90, băncile au dinamizat lucrurile de pe această piață, au schimbat-o, în bine sau, de multe ori, în rău, spuneau arhitecţii înainte. Acum există un segment care dinamizează din nou lucrurile: IT-ul care modelează piața de birouri a orașului. O analiză de la finalul anului trecut arăta că 10% din firmele de IT din România au sediu la Cluj și că 1 din 25 de clujeni lucrează în IT. E absolut firesc ca de aici să vină cererea. Și o altă schimbare importantă: au început chiar aceste companii să construiască. Ele devin jucători în piaţa imobiliară. Piața de birouri și felul în care arată aceste clădiri depind de IT, asta e percepția. Un alt aspect important e cel legat de viitor. Cât va dura vârful în IT? Dacă se sparge această bulă, dacă pleacă companiile de outsorcing ce se întâmplă? Rămân spațiile goale, cum s-a întâmplat cu unele sedii de bănci care şi-au schimbat proprietari? Cei care construiesc știu mai bine unde e viitorul. Dacă într-adevăr au sau nu viitor aceste centre de afaceri pentru funcțiunea pentru care au fost gândite”, a adăugat Reștea.

Ionuț Oprea de la revista Transilvania Business spune că ambiental s-a inceput cu retail-ul, apoi a venit rezidențialul, iar acum office-ul care aduce schimbarea și că, de obiecei, schimbările sperie. 

sursa foto: Dan Zaharia
sursa foto: Dan Zaharia

Piața este una dinamică, IT-ul o mișcă și Clujul s-a transformat mult în ultimii 5 ani privind segmentul de birouri, spune și Dan Zaharia, Senior Consultant at EXTIND. El consideră că aceste clădiri de birouri dau direcția orașului și sunt forța care îl mișcă și îl schimbă direct.

“2011 era un an trist la Cluj. Companiile funcționau în câte două sedii divizate sau altele chiar în 4-5 sedii. După 2013 au început să apară proiecte noi. Chiriașii unor clădiri au început să dezvolte birouri. The Office este un mastodont de 55.000 mp unde încap 7000-8000 de oameni. Apoi este Liberty. CBC e mai mic. Acestea sunt noile fabrici. Discuțiile merg spre câte posturi/etaj poate genera o clădire. Câți euro/om/oră reușește să factureze pe client dezvoltatorul care închiriază. Aici cifrele sunt 8 euro pentru call center, unde avem 5,6 mp pe om, dar sunt clădiri și cu 4 mp/pe om. 8-12 mp/om sunt cifrele în clădirile ideale. La Iași, la Amazom, avem 25mp/om. Suntem și speriați de acestă creștere a industriei. La Iași aveam peste 12.000 de oameni specializat în IT. Clujul e peste, cu 15-16.000. Au fost și plecări de companii, unele au migrat spre periferii, ING la Cluj, alții au plecat, cum am avut la Iași un angajator din SUA (peste 100 de oameni) care s-a relocat în Spania, apoi s-a retras definitv. Iar relocările sunt ieftine în acest domeniu. Nu trebuie să pleci cu nimic din aceste clădiri. Toate informațiile le ai pe Cloud, existe clauze de garanție pe 3 luni în contractul de închiriere, nu pierde dezvoltatorul. Aceste clădiri dau direcția orașului, sunt forța care îl mișcă. Și îl schimbă direct”, a spus Zaharia.

Octavian Buzoianu, dezvoltator imobiliat CBC (birouri plus rezidențial) menționează că tendința este să nu mai faci centre, ci campusuri. “Am un manager care lucrează în clădirea noastră de birouri care și-a luat și un apartament în complex, fiind la 300 de metri de locul de muncă. A refuzat să-și ia și parcare pentru că are la birou. Noi avem şcoală privată, restaurant, spa/firness. Trăim a treia revoluție industrială. Fabricile pe care le cunoșteam s-au schimbat radical. Există contraste, schimbare nu se poate face deodată nici în acest sector. Se face pe insule, pe modele. Avem potențial imens să creăm poli de dezvoltatre și asta este important. Am relaționat cu manageri de vârf care mi-au mărturisit că au angajați care nu acceptă să lucreze în Germania, ci vor la Cluj, pentru condiții, pentru mediul familiar. Există și o responsabilitate, față de ceea ce se întâmpla în trecut. Să lași ceva în urmă și să obții satisfacția celor cărora te adresezi. Noi avem 2000 de oameni. Comercialul l-am exclus. A trebui să fim elastici, să schimbăm proiectul în funcție de dorința clienților. Dacă aș face acum proiectul, 30% l-aș face diferit. Nu mai vorbim de center ci de campus”, a menționat dezvoltatorul. 

Concursuri lansate inclusiv de privați (selecţii de proiecte, cu invitaţi) ar schimba lucurile aducând opţiuni şi idei noi, iar dezvoltatorii ar putea să aibă în vedere şi generarea de spațiu public utilizat la comun – de clădiri, dar și de oraș. Aceste clădiri de birouri din Cluj nu prea se leagă acum frumos cu orașul, spune Kristina Reștea. Iar asta nu e doar responsabilitatea investitorilor, ci şi a administraţiei. Președintea Ordinului Ahritecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș, precizează că practica concursurilor în mediul privat există, dar că binele este în mâna administrației care ar trebuie să negocieze mult mai ferm legarea orașului de business prin spațiul public. “Există practica concursurilor în mediul privat, dar cu invitați și toți sunt remunerați. Ai 3-4- 5 invitați, rămâne unul, dar toți sunt plătiți. Cifrele statistice spun că la noi 8-10% din proiectele publice sunt generate prin concursuri pe piața publică. La privat, cifra e undeva la 5%. În Austia, Franța avem procente de 80-90%. Multe concursuri care ar trebuie să genereze calitate din mediul public nu sunt bine gândite, fără premii, și nu sunt rentabile, astfel că proiectanții merg în pierdere. Așa a fost cel de la BCU Cluj cu 120 de participanți. Dacă clădirile sunt capabile să genereze spațiu public, rata de succes e mică. Ar trebui negociați mai bine parametri de către primărie. Noi am orientat lucurile prin PUG, dar mâna administrație ar trebui să fie mai fermă. Deocamdată la Cluj suntem salvați că primăria nu a apucat să constuiască orașul pe care îl dorea în Lomb. Dacă construia un singur oraș pe 200 de hectare, în parteneriat public-privat, primăria devenea concurentă cu orice privat care voia să dezvolte un proiect. Vă dați seama ce înseamnă să concurezi cu propria primărie, să nu mai capeți autorizație pentru nimic, să fii bărbierit la toți parametrii. Mulțumim lui Dumnezeu că nu s-a reușit”, a atras atenția Țigănaș.

 

 

by -
0 369

Peste 60.000 de persoane din oraș, din țară și din afara României au participat, în medie, în fiecare zi a festivalului Untold.Acestea au fost materia primă a celor 88 de fotografi care s-au înscis în competiția Day 15 (proiect pilon al Capitalei Europene a Tineretului din Cluj). În urma concursului “The Untold Faces” au rezultat 15.000 de portrete de festivalieri din care 350 au fost jurizate între 15 și 31 august.

Reprezentanții Day 15 au anunțat, astăzi, câștigătorii: Locul 1: Ștefan Iulian Chirilus, locul 2: Marius Mircea Neag și locul 3: Marius Mariș cu cele trei fotografii cover ale articolului. Premiile sunt de 1000 de euro pentru locul I, 500 de euro pentru locul II și 200 de euro pentru locul III. „Un element inedit al acestui concurs de portrete este modul de jurizare – participanții aleg câștigătorii. Fiecare fotograf (care a respectat criteriile pentru a intra în etapa de jurizare) a ales câte 10 portrete care vor fi apreciate de ceilalți competitori și de asemenea, va primi feedback din partea fiecărui fotograf-concurent. Peste 350 de portrete vor fi supuse astfel votului fotografilor profesioniști și amatori participanți. Totodată, fotografiile-portret vor ieși din spațiul virtual și vor fi expuse publicului printr-o instalație realizată de echipa Day 15”, au mai spus cei de la Day 15.

Concursul Untold Faces a fost realizat de echipa Day 15 în parteneriat cu Untold Festival – ambele fiind proiecte strategice în cadrul programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului.