Scena 9: Bătălia pentru Mănăștur

Cel mai mare cartier al Clujului se zbate să devină o comunitate.

Vlad Odobescu

La început de iunie, în vremea TIFF-ului, se rostogoleau covoare roșii peste pavajul din centrul Clujului. Am luat tramvaiul 102 în sus, cu Someșul în dreapta. După intersecție, parc central și stadion, au apărut șiruri de blocuri întrerupte de parcări, părculețe, biserici și benzinării. Am ajuns curând în mica Românie urbană care se întinde de la Constanța la Timișoara și de la Baia Mare la Giurgiu. Fiecare asemenea loc are, însă, o respirație a lui, iar bulevardul a fost abia primul strat: adevărata poartă către lumea asta e împodobită cu buticuri scorojite puse peste dale ieftine, cu arbuști, bănci și arcade inutile. Am trecut pe lângă un bătrân care duce o colivie cu o pasăre. Am coborât trepte, pe lângă un graffiti colorat cu numele cartierului. M-am întâlnit cu Lala Panait, antropolog urban și activist local, în fața cinematografului Dacia, care-ar putea fi inima Mănășturului, dar nu e. Am pornit printre garaje ruginite către „La Terenuri”, și acolo – pe un platou imens mărginit de un fir de apă, de grădini și de pădure, bucata asta de oraș a început să se deschidă.

(…)

Acum zece ani, când Teatrul Maghiar i-a oferit lui Levente Molnár o garsonieră în Mănăștur ca locuință de serviciu, actorul avea de gând s-o refuze politicos. „Nu m-a impresionat nici linoleumul, nici baia spartă, nici ușa care se clătina, nici geamul care pica”, își amintește el. Însă când a coborât, a greșit ieșirea și a dat de pădure. Și-a aprins o țigară, s-a gândit, iar de-atunci a rămas în Mănăștur. Pădurea îl ține acolo, chiar dacă între timp s-a mai rărit și nu se mai întâmplă să coboare din ea căprioare.

După ce filmul în care a jucat, Son of Saul, a fost selecționat la Cannes, Levente Molnár a făcut o scurtă prezentare a locului din care urma să plece către covorul roșu: în clipul de pe Youtube urcă sprinten pe-o cărare dintre copaci către intrarea în bloc, apoi pe-o scară întunecată și ajunge într-o încăpere în care camera de filmat nu prea are unde să se-nvârtă. „Dacă nu vă place, asta e!” Tot din Mănăștur avea să plece și spre Los Angeles ca să pună mâna pe Oscarul pentru cel mai bun film străin.

Citește reportajul integral aici