Nu e (doar) loc de festival! E râul care ne străbate oraşul....

Nu e (doar) loc de festival! E râul care ne străbate oraşul. Ce facem cu el?

În apropiere de parcul Central, de Cluj Arena şi de râu, a apărut în weekend un pavilion – e desenat din elemente de lemn, are nişte pânze de “corturi-corăbii” albe şi scaune de plastic, verde ca verdele în care s-au instalat. E Someş Pavilion, loc de dezbateri pentru ediţia din acest an a Someş Delivery, evenimentul care aduce proiecte şi evenimente pe mal de apă şi câteva locuri de stat cu şanse să rămână o vreme ca să fie folosite de clujenii care vor să se adune aproape de râu.

 

DSC_2382

DSC_2374

Lumea s-a adunat în pavilion, cu stadionul în fundal, de-o parte şi Someşul de cealaltă şi suntem speraţi de apă de traficul obişnuit de sâmbătă. Am trece mai uşor spre râu, dar primăria nu a amenajat cele trei treceri de pietoni pe care a promis că le amenajează de Someş Delivery, deşi susţine (declarativ şi financiar) proiectul care ne lasă să vedem râul de mai aproape. Aşa că dăm mai departe constatarea lui Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (şi membru în Comisia de Urbanism a primăriei), referitoare la felul în care a abordat municipalitatea râul, cu proiectul Splaiul Independenţei: primăria a devenit propriul său “oponent”, e un fel de Dr Jekyll and Mr Hyde – cu o “mână” dă, cu alta ia. Merită menţionat şi că la deschiderea ediţiei 2016 de Someş Delivery (18-19 iunie) din partea primăriei a venit un singur reprezentant: fotograful oficial (care, de fapt, a fost invitat chiar de organizatori). Asta în condiţiile în care totuşi primăria a sprijinit financiar şi cu aprobări Someş Delivery.

E un eveniment care “ocupă” două zile din anul clujean. Anul trecut evenimentul de week-end a lăsat însă în urmă câteva imagini ale apopierii de râu, nişte obiceiuri, o instalaţie a cărei dispariţie a însemnat start de protest pentru salvarea malului verde de Someş sau o plăcuţă multilingvă care marchează un pod. Asta ar fi miza Someş Delivery – evenimentul care aduce instalaţii şi evenimente pe mal de apă: să lase ceva în urmă, să evite abordarea “festivalieră”, chiar dacă oraşul e unul al festivalurilor.  “Proiectul propune soluţii de amenajare firească. Adică nu festivalieră, nu ocazională”, sintetizează coordonatorul proiectului, Mihai Mateiu de la Cărtureşti. „La ediţia din 2015 au fost peste 2.000 de oameni. Asta arată că oamenii vor să se apropie de Someş şi o fac imediat ce au pe unde şi de ce. Am avut 8 amenajări, dintre care una s-a permanentizat (marcarea Podului Elisabeta), iar Someş Alley (locul de stat, pus lângă pod) a rămas peste vară şi a fost un test reuşit pentru ceea ce înseamnă o alee lângă apă. A avut, de asemenea, un efect vizibil la protestele ce au salvat malul verde de pe Splaiul Independenţei”, a amintit Mateiu.

DSC_2369

Lângă Podul Elisabeta poţi să îţi aminteşti şi acum că anul trecut aici se făceau proteste pentru ca primăria să nu radă malul verde şi să nu facă încă o bandă auto. Nu a făcut-o. La presiunile societăţii civile recent închegate în oraş, municipalitatea a suspendat proiectul.

Despre dispariţia amenajării şi ceea ce anunţa ea (lucrări pentru crearea unei noi benzi pentru trafic auto) Actualdecluj.ro a relatat în septembrie:

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

 

Cât despre segmentul ales în acest an pentru Someş Delivery – tronsonul dintre Podurile Napoca şi Garibaldi – ei bine, descrierea lui e doar ceva mai puţin complicată decât parcurgerea sa: „un tronson dificil, flancat de trafic auto, fără suficiente legături cu obiectivele de alături (parc, locuri de joacă), fără acces la apă”, arată Mateiu. Printre beneficiile de lungă durată pe care le putea lăsa în urmă SD sunt şi trei noi treceri de pietoni care facilitează parcurgerea tronsonul Garibaldi-Napoca și apropierea de Someș. Echipa SD a dus o campanie de trei luni pentru trecerile care urmau să fie amplasate pe străzile 1 Decembrie 1918, Splaiul Independenței și Coșbuc. Primăria le-a transmis că se fac; azi la inaugurarea SD încă nu apăruseră. „Suntem extrem de dezamăgiţi că aceste treceri de pietoni nu există. E o dovadă de neprofesionalism şi neglijenţă, care periclitează un eveniment public pe care primăria l-a aprobat şi susţinut. Le mulţumim în schimb celor de la primărie pentru promisiunile pe care şi le-au ţinut: pietonalizarea străzii Muzicescu şi deschiderea benzii închise a trotuarului de pe strada Napoca”, a completat Mateiu.

 

Locuitorii din apropierea apei au testat deja instalaţiile şi le-ar vrea permanentizate. „Zilele trecute am asistat la ciocănit, bocănit, eu locuiesc aproape de Someş. Şi apoi am văzut ce a ieşit: un loc de popas foarte reuşit, unde aş merge cu prietena mea să beau o cafea. Someş View e un loc extraordinar, care de dimineaţă deja era arhiplin. Lumea l-a ocupat. Ar trebui să fie mai multe astfel de locuri şi care să fie făcute pe termen lung, că lumea le foloseşte”, spune Ana Rozenberg, care locuieşte pe malul Someşului din 1985. „Eu şi soţul meu am ieşit la manifestaţie când au vrut să facă tabula rasa verdele de pe Splaiul Independenţei. Aflu acum că planul ar putea fi totuşi pus în aplicare. M-ar durea să se întâmple aşa ceva, oraşul trebuie să aibă plămâni”, spune clujeanca.

DSC_2371

Şerban Ţigănaş, preşedintele al OAR, partener în proiectul Someş Delivery, a amintit de ce Clujul a abordat altfel conceptul „Street Delivery”, lansat cu cei de la Cărtureşti în Bucureşti şi în alte mari oraşe ale ţării. „La Cluj lucrurile deja se mişcaseră, exista interes pentru pietonalizări şi ne-am dat seama că Someşul e „bulevardul” nostru şi merită lucrat pe el. Are 15 km doar în oraş şi bucăţi foarte diferite între ele, unele complet inaccesibile”, a menţionat Ţigănaş. Nici tronsonul de anul acesta nu a fost ales la întâmplare. Ci ca argument. „Ne gândeam să abordăm zona Parcului Feroviarilor, îi va veni şi ei rândul. Dar după întâmplarea cu Someş Alley şi ameninţarea defrişărilor, am decis să rămânem aici, între cele două poduri. Sperăm ca permiterea vieţii pe mal de Someş să devină fără dubii, să nu fie doar o amânare de proiect”, a punctat Ţigănaş. Încercând să rezolve problema traficului, prin crearea unei benzi auto în defavoarea pietonilor şi a copăceilor de pe mal de Someş, “primăria a devenit atunci propriul său duşman. Un fel de Dr Jekyll and Mr Hyde”, a spus Ţigănaş. Asta în contextul în care, pe de altă parte, primăria a susţinut Someş Delivery, deci un proiect care promovează apropierea (pietonală) de râu.

Dimensiuni pe mal de Someş şi abordarea “radicală”

20 de slide-uri, cu imagini, povestite în câte 20 de secunde – asta a fost provocarea pentru participanţi, într-o  prezentare PechaKucha, în care fiecare a adus slide-urile solicitate pentru a ilustra o dimensiune a Someșului. S-a vorbit despre economie, despre plimbatul, trăitul, privitul pe mal de Someş. De la cei care au studiat Someşul, în diversele sale dimensiuni, am aflat, printre altele, că

– Liliecii nu îţi atacă coafura şi pot consuma 2000 de ţânţari pe noapte, deci e bine să îi avem aproape de Someş

– Nevertebratele aduc un sistem destul de precis pentru măsurarea poluării Someşului (în oraş nu stăm foarte bine).

– Locuitorii din zonele apropiate de Someş vor modernizare, acces la apă şi se bucură de spaţii noi; există zone sărace şi zone burgheze de locuire în apropiere râului.

Încercăm să ne apropiem de Someş, vedem dacă ajungem sau nu şi de ce nu – privim la nivel “micro”.

“Trebuie să înţelegem râul puţin diferit, să ne luptăm pentru el. E o luptă – o luptă împotriva lărgirii Splaiului Independenţei cu încă o bandă auto spre Someş şi lupta asta a fost dusă de foarte mulţi oameni implicaţi civic. Pentru că ne-am dat seama că e o mare pierdere renunţarea la spaţiul verde, care, de altfel, e şi mic. Noi credem că traficul tebuie decelerat, cu cât de apropii de râu să mergi tot mai încet, să ajungi să mergi pe jos “, arată arhitectul Marius Moga.

Arhitectul Marius Moga, din echipa MiniMass, partener de Someş Delivery despre Someş:

“Someşul e disputat. E disputat de cei care construiesc locuinţe, de cei ce vor să rezolve trficul, de adepţii pietonalizărilor. Planul Urbanistic General prevede servituţi de utilitate publică (locuri “ferite” de construcţii). Dimensiunea care îl caracterizează acum e că se merge tot mai mult către public”, crede Ţigănaş.

Şerban Ţigănaş despre latura economică a Someşului:

 

Există acum şi perspectiva unor soluţii pe termen lung, coordonate: primăria şi OAR Transilvania au în lucru pregătire unui concurs pentru un “Plan Director pentru malurile râului Someș, pe tot traseul din municipiu”.

“Someşul are fluctuaţii mari de debit, e greu de stăpânit. Nu s-a construit foarte tare pe Someş, pentru că era năbădăios, în secolele XIV, XV clujenii se fereau de Someş, Clujul nu a fost un oraş construit pe apă, ci lângă apă. Clujenii ştiau că au totuşi nevoie de apă, aşa că au făcut Canalul Morii, o formă de Someş controlat. Ne dorim acum apropierea de apă, există proiecte în lume, în China, în Ljubljana, cu feluri inventive de a folosi malurile apei – ca să stai aici, să dormi, să dansezi, să mănânci. Pentru un astfel de obiectiv, cred că avem nevoie de un mod de a gândi radical – cu ştranduri pe zone de mal, construire de amenajări pentru un Someş primitor, pe malul Someşului, e timpul să ne gândim la dezvoltare pe maluri, nu doar la pus de băncuţe. E cazul de soluţii radicale. Şi podurile şi pasarelele pot arăta altfel. Şi toate acestea trebuie făcute prin concurs internaţional, prin colectare de idei din toată lumea”, subliniază arhitectul Dan Clinci, responsabil de acest subiect din partea OART.

 

Dan Clinci, despre pregătirea concursului pentru masterplan

Ai târguri, concerte și locuri de stat pe malul Someșului, în acest week-end, de Someș Delivery. Puteți vedea și testa și proiectele câștigătoare, puse în aplicare în cadrul ediției din acest an, pe tronsonul dintre podurile Napoca și Garibaldi.  Le găseşti trecute în revistă AICI sau, şi mai bine, chiar pe mal de Someş. Proiectul e gândit de Fundația Cărturești, Ordinul Arhitecților din România și Asociația miniMASS și realizat cu sprijin de la municipalitate.

 

 

 

 

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu