Inteligența Artificială e aici. Cum va fi afectată piața muncii, într-o țară dependentă de outsourcing şi producţie ieftină?

Maşini care se conduc singure, software care îl poate învinge la Go pe campionul mondial, roboţi care îi învaţă pe copiii cu autism. Inteligenţa artificială e aici, trebuie doar să învăţăm cum să facem faţă schimbărilor pe care noile tehnologii le aduc. O spun specialiştii în domeniu, reuniţi la o întâlnire la Cluj Innovation Days, unde s-a discutat despre Inteligenţa Artificială şi schimbările pe care le va aduce ea în Economie. Locuri de muncă în producţie vor fi preluate de roboţi (fenomen care deja se întâmplă), maşinile autonome şi intrarea lor în circuit vor afecta alte job-uri, ale şoferilor, centrele de servicii (call center, BPO – outsourcing) vor fi de asemenea afectate, arată Răzvan Florian de la Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie.  Toate sunt domenii de care depind într-o mare măsură şi economia României şi a Clujului

„Centrele de servicii, de outsourcing, domenii din producţie, industria automotive sunt active în România, implică multe locuri de muncă aici şi toate sunt afectate de automatizare”, spune Florian. Unele păreri merg chiar mai departe şi explică prin acest fenomen actuala situaţie politică, aminteşte Florian: se crede că problemele pe care le-a resimţit clasa celor care muncesc şi au pierdut job-uri ar fi dus la fenomene ca Brexit-ul sau ascensiunea lui Donald Trump în Statele Unite. „În România şi în ţările în dezvoltare impactul va fi mai mare decât în Occident. Depindem de joburi care au fost externalizate aici, dar care ar putea fi automatizate”, completează Florian. Mai sunt şi exemple care arată că România are potenţial şi pe partea de cercetare sau produse cu valoare adăugată mare şi că nu e atractivă doar pentru producţia la costuri reduse: Bosch a dezvoltat la Cluj şi o ramură de Cercetare. „Suntem sub potenţial, în contextul unei subfinanţări în Cercetare. Întrebarea este dacă industria IT din Cluj va beneficia de aceste dezvoltări în domeniu AI (inteligenţă artificală)? Va deveni un jucător pe această piaţă? Va crea aplicaţii cu valoare adăugată? Sau joburi de outsourcing, de care depinde acum industria?”, lansează Florian tema. Mai pe scurt, ideea este că IT-ul a ajuns la punctul la care trebuie să treacă de la programarea de nivel de bază la aptitudini superioare şi cunoştinţe mai aplicate, inclusiv de matematică.

„Inteligenţa artificială e deja aici. Trebuie doar să învăţăm cum interacţionăm cu ea”, spune Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice şi prorector pentru Cercetare la UBB. „În 2007 am început un program care să combine tehnologia cu psihologia. Era să fiu dat afară din comunitatea care credea că legătura umană e singura posibilă”, spune David. Acum vorbeşte de proiecte de milioane de euro în care Universitatea e asociată cu alte instituţii. Printre care unul care a creat terapeutul – avatar (care să trateze depresii, acolo unde terapeutul nu poate ajunge) sau robotul dezvoltat în cadrul proiectului DREAM (în derulare până în 2018), creat pentru a ajuta în tratamentul copiilor cu autism. „Copiii cu acest tip de afecţiuni îşi pot însuşi abilităţi de socialzare mai uşor în acest mod”, explică David.

„Inteligenţa artificială e un pas natural în dezvoltarea Economiei”, crede Marcel Ionescu-Heroiu, reprezentant al Băncii Mondiale. „Va distruge multe joburi, dar are potenţial să creeze altele”, completeză acesta cu un exemplu din trecutul nu foarte îndepărtat, care a schimbat Economia în momentul apariţiei sale: Revoluţia Industrială. „98% din oamenii lucrau în Agricultură în Imperiul Roman. Acum, în noul imperiu, în Statele Unite – doar 2% din populaţie lucrează în Agricultură”, vine Heroiu cu un alt exemplu.

„Avem pe telefon aplicaţii care ne recunosc vocea, maşinile autonome vor apărea în curând. Asta va aduce oportunităţi – adică servicii şi tehnologii care ne vor îmbunătăţi viaţa şi societatea. Dar vin şi probleme. Va exista şomaj generat de noua revoluţie? Se va întâmpla, da. Dar e şi o oportunitate, societatea noastră ar trebui să poată administra o astfel de schimbare”, crede Luigi Malago, de la Institutul Român de Ştiinţă şi Tehnologie. Adică: vor apărea joburi noi, bazate pe cunoştinţe mai dezvoltate.

Cât de pregătit e Clujul, în noul context? „În Cluj avem 2-3 întâlniri, la fiecare o lună, două, pentru IT-işti. Nu sunt multe proiecte în zona de Machine learning sau inteligenţă artificială. Dar se schimbă lucrurile, încet. Văd o schimbare, văd cerere din partea clienţilor, în special din afara României, deocamdată. Se cer talente pe AI”, spune George Ciobanu, care are un start-up la Cluj, care foloseşte noile domenii. „Există o provocare aici, în ceea ce priveşte Educaţia. E o lipsă, în domeniul machine learning. Dar sunt platforme de cursuri. E o oportunitate pentru Cluj şi oricine cu conexiune la internet”, spune Ciobanu. „Universitatea Tehnică are un departament care se ocupă de acest domeniu şi există startupuri în domeniul maşinilor autonome care s-au locat în Cluj. Sunt cercetări în AI, cred că astea se vor dezvolta în timp. Noi am început două proiecte majore, pe machine learning, deep learning.”, spune Florian.

„Ne gândim la roboţi în legătură cu automatizarea joburilor din producţie. Dar în munca mea automatizez job-uri de „gulere albe”, joburi care implică luarea de decizii. Ce se va întâmpla cu şomerii? Vor apărea joburi noi. Unele nu vor putea fi înlocuite, într-adevăr”, completează Ciobanu.
Aşadar: economia evoluează, lumea se schimbă şi „actorii”, mici sau mari, trebuie să se adapteze noului scenariu. „Inteligenţa Artificială e aici. Apple nu a întrebat Nokia dacă să îşi lanseze sau nu produsul. S-a întâmplat, iar Clujul a fost unul dintre judeţele care a suportat daunele colaterale”, arată Heroiu.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.