Ce a realizat comisarul european Corina Crețu, ajunsă în fotoliu pentru că e femeie, la 100 de zile de mandat

Corina Crețu e comisarul european cu unul dintre cele mai generoase portofolii, ca buget: administrează domeniul dezvoltării regionale de trei luni, de când a fost învestită într-o ședință publică în care cel care o conducea a recunoscut, candid, că a introdus multe persoane în portofolii de comisari europeni doar pentru că sunt femei.
Era începutul lui septembrie când noul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, își alegea garnitura de comisari europeni cu care va lucra în mandatul său. România a sperat la două portofolii – confirmarea pentru un al doilea mandat pentru Dacian Cioloș, comisar european pentru agricultură în garnitura anterioară, și Corina Crețu, propusă comisar pentru politici regionale. Primul a căzut în dizgrație după ce s-a oferit să aducă voturi din mai multe garnituri politice, iar Corina Crețu risca o competiție acerbă, având în vedere importanța portofoliului pentru care a fost propusă. Într-un final, după două zile în care presa a aflat pe surse că a fost aleasă, a venit și anunțul: Corina Crețu va administra portofoliul cu al doilea cel mai mare buget al Uniunii Europene. Explicația a fost simplă și a fost oferită de Juncker în momentul anunțului noii garnituri: “În noua garnitură sunt nouă femei; când am început negocierile aveam doar trei, dar am stat toată vara pe telefoane cu liderii naționali. Portofolii-cheie vor fi în responsabilitatea unor femei, precum Politica Regională”, a explicat Juncker.

Trei luni și jumătate mai târziu, după 100 de zile în noua funcție, Corina Crețu se întoarce în țară, la București, unde la sediul Reprezentanței Comisiei Europene își prezintă bilanțul primelor trei luni. Iese în evidență, ca fost ziarist, cu faptul că citește majoritatea discursului de pe hârtii. Principalele realizări – constituirea a două comisii de lucru și aprobarea câtorva zeci (188, mai exact) de programe operaționale, o chestiune de birocrație și de hârtii semnate:

„La trei luni și jumătate de la preluarea mandatului am aprobat 188 programe operaționale, ceea ce reprezintă 80% din total; dintre acestea 175 au fost adoptate sub mandatul meu și alte câteva au fost adoptate de predecesorul meu. Pentru restul de 20% adoptarea se va face o dată cu procedura de schimbare a cadrului financiar multianual”, spune ea.
O altă realizare – la sfârșitul anului trecut a creat la nivelul directoratului regional de politici regionale un grup de lucru pentru o mai bună implementare a fondurilor europene. „Misiunea e să găsească soluțiile care se potrivesc cel mai bine fiecărui stat membru pentru a investi o cât mai mare parte din fondurile rămase”, spune ea și adaugă: „din partea Comisiei Europene vreau să vă asigur că avem toată disponibilitatea să ajutăm state ca România să utilizeze la maxim fondurile alocate”.

În schimb, spune Corina Crețu, multe dintre statele membre au căzut în capcana efortului din al doișpelea ceas în atragerea de bani europeni, ceea ce le-a creat un handicap la startul următoarei perioade de implementare a programelor cu finanțare europeană: „aș vrea totuși să atrag atenția și asupra unui alt pericol, efortul de a crește rata de absorbție în ultimul ceas nu trebuie să ne deturneze de la obiectivul fundamental, de a porni cu dreptul în următoarea etapă de programare și a nu avea întârzieri de genul celor care au dus la problemele de absorbție, pentru că de fapt analizând vechea perioadă de programare e evident că întârzierile s-au concentrat pe absorbția rapidă a ceea ce a mai rămas pentru perioada 2000-2006 și au pornit cu întârziere în următoarea perioadă de programare, 2007-2013. Deci trebuie să învățăm din aceste greșeli și să mergem în paralel cu începerea cu succes a noii perioade de programare”, spune ea.

În primele 100 de zile la cârma Comisariatului pentru Politici Regionale, Corina Crețu a vizitat multe dintre regiunile europene de dezvoltare și are o privire de ansamblu nu doar asupra relației dintre ele, ci și asupra relației dintre țări vecine. Un exemplu, negativ, e relația dintre România și Ungaria, concluzionează ea, dar se exprimă pe jumătate diplomatic: „îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent și programul România – Ungaria; cele două state vor decide ce vor pune în aceste programe, dar e evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității la graniță. Am fost surprinsă să văd câte programe de graniță sunt blocate din cauza orgoliilor dintr-o parte și alta. Nu e vorba doar de România și Ungaria, dar și Slovenia și Italia, mai avem și alte cazuri”, spune ea.

Cine e Corina Crețu:
Fost jurnalist debutant în iunie 1990 iar acum vicepreședinte al Parlamentului European și comisar european, Corina Crețu a ajuns purtătorul de cuvânt al președintelui Ion Iliescu în mandatele 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996 și 2000 a fost expert în Senatul României, secretar executiv al PDSR şi şef al Departamentului Imagine şi Relaţii cu Mass media din cadrul Consiliului Naţional al PDSR.

La alegerile din 2000, a fost aleasă deputat pe listele PDSR în Parlamentul României. În noiembrie 2004 a fost aleasă senator PSD în Parlamentul României, iar din 2005, în urmă cu 10 ani și înainte cu doi ani ca România să adere oficial la UE, a fost numită observator al României în Parlamentul European. În mandatul 2009 – 2014 este Vicepreședinte al Comisiei pentru Dezvoltare din Parlamentul European și își deschide biroul de europarlamentar la Cluj, în sediul PSD.

Acest material de presă este scris și publicat în cadrul proiectului „Femeia în viziunea mass-media, factor de echilibru și egalitate”, derulat de Consiliul Județean Cluj, SIVECO și Asociația Profesioniștilor din Presă – Cluj.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.