Antisemitism la Cluj? Reprezentantul comunității evreilor: “există în gândurile oamenilor”

Antisemitism la Cluj? Reprezentantul comunității evreilor: “există în gândurile oamenilor”

by -
0 207

Reprezentantul comunității evreiești din Cluj, Robert Schwartz, spune pentru actualdecluj.ro că, deși Clujul a fost ferit de manifestări antisemite vizibile, antisemitismul există “în gândurile oamenilor”.

Clujul e un oraș multicultural și tolerant, spune Schwartz, iar aceasta l-a ferit de manifestări antisemite deschise, cu foarte puține excepții – în urmă cu două săptămâni graffiti-uri pe sinagoga de pe strada Horea, ori în urmă cu câțiva ani pe pereții birourilor comunității evreiești, de pe strada Tipografiei. În rest, spune Schwartz, orașul a fost ferit de manifestări antisemite, dar acestea există “în gândurile oamenilor”, spune el. “Din acest punct de vedere, al antisemitismului deschis vizibil, nu prea am văzut în ultimii ani, măcar 5 ani,
dar antisemitism există, în gândurile oamenilor. nu vizibil ci ascuns în conștiință. Și în gândurile dumneavoastră”, a spus el. “Așa cum unii oameni au obiecții față de rromi sau unguri, există antisemitism latent, asta simt eu. Clujul poate deocamdată e ferit de antisemitism vizibil. Nu e pe stradă, cu toate că acum 7 ani și pe pereții biroului unde suntem, pe strada Tipografiei 25, au apărut semne antievreiești, svastică și steaua lui David tăiată. Clujul probabil din cauza multiculturalismului nu are astfel de manifestări, dar dacă ați auzit în București a fost devastat cimitirul. Trebuie să bat în lemn cu mâna stângâ că la Cluj n-am observat încă, spre norocul nostru”.

L-am întrebat pe Schwartz dacă ne poate da un exemplu de “antisemitism latent” în Cluj – sau ce îl face să spună că, deși nu există manifestări antisemite, acest sentiment există în gândurile oamenilor. Singurul răspuns – “un evreu merge cu o problemă și e tratată altfel decât dacă ar fi ungur, german sau român”.

Comunitatea evreilor din Cluj are 400 de membri, între care și persoane cu ascendență evreiască ori din familii mixte, iar câțiva “sunt doar simpatizanți și participă la evenimentele noastre”, spune Schwartz.

Amintim, Clujul a fost în al doilea război mondial unul dintre centrele din care au fost deportați evreii din Ardeal spre lagărul de exterminare de la Auschwitz.
Luna trecută s-au împlinit 72 de ani de la momentul la care, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria horthyistă, circa 132.000 de evrei din Transilvania de Nord au fost deportați în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. 90% dintre aceștia au fost exterminați. Evreii din Transilvania de Nord au fost îmbarcați în trenuri cu destinația Auschwitz în gările din Satu Mare, Cluj, Oradea, Dej, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Reghin, Oradea, Târgu-Mureș, Baia-Mare, Bistrița, Șimleu Silvaniei şi Gheorghieni.

Iată situaţia ghetourilor din Cluj – Napoca şi Dej, după cum este ea prezentată de Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord:

Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte.

Ghetoizarea s-a făcut în ritm rapid. La 10 mai, populaţia ghetoului ajunsese la 12.000 de persoane. În momentul său de vârf, chiar înainte de deportare, cuprinzându-i atunci şi pe evreii transferaţi din ghetoul de la Gherla, populaţia ghetoului din Cluj era de 18.000 de persoane.
Cărămidăria ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine în districtul Gherla.21 Transferul acestor evrei în ghetoul din Cluj s-a făcut sub comanda lui Lajos Tamási, primarul Gherlei, şi a lui Ernö Berecki şi András Iványi, ofiţeri comandanţi ai poliţiei din oraş.
Ghetoul a fost evacuat în şase transporturi, primul dintre acestea fiind executat la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie.

Ghetoul din Dej a cuprins cea mai mare parte a evreilor din judeţul Someş.
În momentul de vârf, ghetoul cuprindea 7.800 de evrei, inclusiv cei 3.700 de evrei din oraş. Alţii au fost aduşi din comunităţile rurale ale judeţului Someş, mulţi dintre ei fiind adunaţi, iniţial, în reşedinţele de district de la Beclean, Chiochiş, Dej, Gherla, Ileanda şi Lăpuş.24 Cei mai norocoşi dintre locuitorii ghetoului se adăposteau în barăci improvizate, ceilalţi fie în corturi făcute manual, fie trăiau sub cerul liber. Înainte de transferul către „Bungur”, evreii din Dej au fost concentraţi în trei centre din interiorul oraşului, unde au fost supuşi la percheziţii corporale pentru a li se lua obiectele de valoare.
Ghetoul, încercuit cu sârmă ghimpată, era păzit de poliţia locală, ajutată de o unitate specială formată din 40 de jandarmi, adusă de la Zalău.

Condiţiile sanitare din ghetou erau deplorabile, ca şi serviciile de bază şi aprovizionarea.
Ghetoul a fost lichidat între 28 mai şi 8 iunie, din el fiind deportaţi 7.674 de evrei, în trei transporturi. Câţiva evrei au reuşit să scape din ghetou. Printre aceştia s-a aflat rabinul József Paneth din Ileanda Mare, care, împreună cu nouă membri ai familiei sale, se pare că a reuşit să ajungă în siguranţă în România.

Citește și:

Institutul pentru Studierea Holocaustului, după ce la Cluj au apărut mesaje antisemite: în România există antisemitism potențial

70 de ani de la deportarea evreilor din Cluj spre exterminarea de la Auschwitz. Cum arătau ghetourile din Cluj

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu