Arhiva zilnicăMar 10, 2017

by -
1 263

Biblioteca Central Universitară din Cluj arată cine a fost prima studentă înscrisă la Universitatea din Cluj: era 1897 iar prima femeie înscrisă la facultate era Weisz Margit (Margareta), absolventă a Colegiului Reformat din Cluj.

Tânăra era înscrisă la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, specializarea matematică. „Îndrăzneala” ei este cu atât mai mare, cu cât în Imperiul Austro-Ungar numai din 1895 s-a permis înscrierea fetelor la universităţi, şi numai la facultăţile de ştiinţele naturii şi de medicină, după cum relatează BCU Cluj.

Din păcate, arată BCU, nu s-a păstrat un portret al tinerei studente la matematică şi nu se cunoaște nici cariera ei ulterioară. Aceleaşi surse menţionează că – după îndelungate rugăminţi – s-a lăsat convinsă de colegii ei să participe la Cercul Studenţilor, însă timiditatea a împiedicat-o să se implice activ în activităţile asociaţiei ştiinţifice.

Numele studentei Weisz Margit a fost probabil uitat, iar exemplul ei nu a fost urmat decât în 1906, când s-au înscris trei studente la Universitatea din Cluj. În acest caz avem norocul de a dispune de un articol de presă din 1959, în care ele au povestit despre studenţimea şi despre cariera lor.

portret_grup_0.jpg

Cele trei studente înscrise au fost Katz Rózsi (Rozalia), care din păcate a murit tânără, pe patul de lăuzie, după absolvire, armeanca Fugulján Katalin (1888-1969), înscrisă la Facultatea de Medicină, şi Paull Aranka (Aurelia) (1889-1969), înscrisă la Facultatea de Ştiinţele Naturii, secţia geografie.

Paull Aranka a povestit cum cele trei fete au intrat împreună pentru prima dată în clădirea universităţii, cu inima cât un purice, căci se hotărâseră să se înscrie „aşa cum o fac şi băieţii” – adică singure, fără părinţi. Tânăra studentă la geografie l-a avut drept mentor pe un renumitul geograf, profesorul Cholnoky Jenő, care, în mod solemn, a condus-o în prima bancă şi i-a rezervat locul, declarând că nimeni altcineva nu mai are dreptul să stea acolo, după care i-a rugat pe studenţi să se prezinte fiecare „coleguţei”. Colegii s-au întrecut în galanterii, fiecare căutând să mai adauge ceva politicos în faţa noii colege. După absolvire (1911), Paull Aranka a rămas la catedră în calitate de asistent universitar până în 1919, după care şi-a continuat activitatea ca profesoară de geografie la Colegiul Marianum.

paullaranka.jpg     fuguljankatalin.jpg

Fugulján Katalin îşi aminteşte cum se uitau la ele cetăţenii Clujului, uneori fiind chiar arătate cu degetul, dezaprobator: „Uită-te la alea, sunt studente!”. “Cu toate acestea, ea nu s-a lăsat descurajată şi s-a implicat inclusiv în activităţile cercului studenţesc, prin conferinţe şi publicarea de studii. Astfel, după absolvire şi angajarea la Clinica de Oftalmologie, a lucrat şi ea pe post de asistent universitar la Facultatea de Medicină şi Chirurgie până în 1920”, relatează BCU.

Totuşi, încet-încet, exemplul studentelor „a prins” – în perioada interbelică, Biblioteca Universitară rezerva deja în sala mare de lectură locuri pentru cititoare-studente (locurile din spate, din faţa geamului).

in_sala_mare_de_lectura_fetele.jpg

sala_arhivelor_bcu_0.jpg

sursa foto: Sugár Teodor Dávid

Când n-ai capră să tai lemne pe șantier, merg și niște bolovani, fie ei și vestigii importante pentru moștenirea orașului, parte a unei descoperiri arheologice.

Asta a fost politica muncitorilor de la Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL), parte a grupului Strabag aplicată pe șantierul deschis în centrul Clujului care are ca scop pietonalizarea laturii de vest a Pieței Unirii. Săpăturile făcute (potrivit avizului de la Comisia Zonală a Monumentelor) pe șantierul instalat în 20 februarie în Piața Unirii au dus la descoperirea vechii intrări în Biserica Sf Mihail.

Viceprimarul Dan Tarcea a confirmat faptul că arheologii sunt pe șantierul din Piața Unirii încă de săptămâna trecută și fotografiază, inventariază și caută să conserve descoperirile făcute, o veche intrare în biserica Sf Mihail. Tarcea a ținut chiar să menționeze că descărcarea arheologică de pe șantier nu va avea consecințe asupra termenului de finalizare a lucrării – finalul lunii mai – ba chiar că lucrările au un avans de 4 zile față de graficele de execuție.

Descoperirile arheologice sunt cele care îngrijorează primăria, mai ales că centrul orșaului și zona Unirii este plină de astfel de vestigii. Interesul instituției este ca acestea să fie trecute în plan secund, tocmai pentru ca graficele șantierului să fie respectate, iar oamenii să nu bombardeze instituția cu sesizări că ține centrul orașului în șantier, spun sursele Actualdecluj.ro.

Astăzi, oameni de bine au sesizat faptul că muncitorii de la ARL apreciază și ei vestigiile descoperite, ba le-au și integrat deja în viața obișnuită de șantier. O echipă a fost surprinsă utilizând părți din pietrele descoperite pentru a tăia de zor pe ele materiale specifice lucrărilor.

Arheologii care au lucrat pe șantier au fost și ei sesizați și s-a intervenit pentru punerea vestigiilor sub protecție și a situației descoperirilor sub control. Zsolt Csok, arheolog în cadrul Muzeului de Istorie al Transilvaniei a explicat că șeful de șantier a fost atenționat și muncitorii nu se vor mai atinge de vestigiile de pe șantier. La fel și primăria. Vestigiile vor fi ridicate începând de luni de pe șantier și vor fi duse la Muzeul de Istorie, după care echipa care a gestionat săpătura va pune cap la cap descoperirile și va face un raport către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Din primele observații, după cum a menționat Csok Zsolt, în zona unde s-a săpat, spre Biserica Sf Mihail, s-au indentificat părți dintr-o veche poartă barocă, elemente care pot fi văzute la Biserica Sf Petru din Mărăști. “După ce vom pune cap la cap toate elementele vom putea anunța exact ce s-a descoperit și care este importanța acestei descoperiri. Deocamdată lucrăm. Conform avizului de la Comisia de Monumente, noi facem diagnostic arheologic și stabilim nivelele de încărcare, după care redactăm raportul și îl înaintăm la cei de la monumente care decid ce se întâmplă în continuare”, a spus Csok.

17230311_1346213105436485_2025551534_o

17237065_1346213068769822_243724530_o

Șeful Direcției de Cultură Cluj, Victor Cubleșan, parte și a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice a explicat că avizul inițial dat șantierului din Piața Unirii poate fi revizuit, în funcție de descoperirile arheologice care s-au făcut pe respectivul șantier. “Deocamdată, raportul nu a ajuns la noi. Din primele informații s-a descoperit vechea intrare în biserica Sf Mihail. Se va decide exact pe baza raportului cum se va face descărcarea de sarcină arheologica a șantierului și ce măsuri de conservare se vor impune”, a mai spus oficialul.

17200174_1346211972103265_215110296_o

sursa: http://www.maszol.ro
sursa: http://www.maszol.ro

Poarta de la Sf Mihail mutată la Biserica Sf Petru din Mărăști.

sursa: http://www.maszol.ro
sursa: http://www.maszol.ro

Șantierul de pe latura de vest este penultima etapă anunțată pentru reamenajarea pieței Unirii. Anul trecut s-au făcut lucrări pe latura de est și pe cea de sud a pieței, pe o recalibrare a proiectului inițial al Planwerk de la concursul de soluții din 2006 (Eroilor-Piața Unirii), proiect din care primăria a pus în operă doar semipietonalul de pe B-dul Eroilor și amenajarea zonei centrale din jurul statuii lui Matei Corvin aflată în Piața Unirii. Proiectanții de la Planwerk au prezentat noului Consiliu Local în luna iunie 2016 proiectul privind continuarea modernizării Pieței Unirii prin pietonalizarea laturii de vest, reconfigurarea traficului de pe latura de est care implică și modificarea intrărilor și ieșirilor din parcarea cu barieră a primăriei, dar și lucrări pe latura de nord (reconfigurarea trotuarelor).

Primăria a licitat lucrările de reamenajare a Pieței Unirii (pe patru laturi, inclusiv cea de vest) și le-a atribuit către Antrepriza de Lucrări și Reparații din grupul Strabag pentru peste 7,9 milioane de lei. Anul trecut s-a lucrat la reamenajarea laturii de sud și a celei de est. Din 20 februarie 2017 s-a instalat și șantierul de pietonalizare a laturii de vest pentru care s-a anunțat ca termen de finalizare data de 21 mai.

Pietonala nouă din Piața Unirii în consultare publică. Primarul: lucrările încep după Zilele Maghiare

1 Decembrie se celebrează cu încă o bucățică de piață pietonală

Începe șantierul din centru. Mașinile scoase de pe o latură a pieței Unirii după 10 ani de la facerea proiectului

Ce necunoscută are încă șantierul pietonalei din Piața Unirii

 

 

 

Contestația în anulare formulată de deputatul ALDE de Cluj, Steluța Cătăniciu, a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), astfel, rămâne în vigoare sentința pronunțată în noiembrie, 2015, prin care s-a stabilit că ea s-a aflat în conflict de interese, într-o situațíe petrecută în 2009, pe când deținea un mandat de consilier local din partea PNL. Chestionată de Actualdecluj.ro dacă nu își dă demisia din Parlament, având în vedere că și-a epuizat și această cale de atac, Steluța Cătăniciu a replicat că nu vede nici un motiv pentru care ar trebui să facă lucrul acesta. Ea spune că s-a creat mult tam-tam mediatic în jurul acestei contestații în anulare, deși, decizia de repsingere pronunțată de ÎCCJ nu i-a  schimbat cu nimic situația.

“Eu mi-am dorit să formulez această Contestație în Anulare chiar dacă am anticipat că soluția va fi de respingere. De altfel, nu-mi aduc aminte ca până în prezent să se fi admis vreo Contestație în Anulare, în afară de cea pe care DNA-ul a formulat-o împotriva Marianei Rarinca (femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎNCCJ, Livia Stanciu – n.red). Nu mi-am făcut speranțe, așadar, că o să am vreun câștig de cauză, deși existau toate motivele juridice pentru a-mi fi admisă  contestația și la fond, și în recurs. Pentru liniștea mea am vrut să epuizez și această cale extraordinară de atac, în ipoteza că va trebui să formulez o acțiune la CEDO. Un lucru este cert, însă – că văd că se fac foarte multe speculații în această direcție. Sentința pronunțată de ÎCCJ nu schimbă cu nimic situația mea. Da, s-ar fi schimbat dacă era admisă contestația în anulare, dar cum nu a fost, practic rămâne în vigoare sentința din noiembrie, 2015. Și nu am niciun motiv pentru care ar trebui să demisionez, pentru că eu am respectat această sentință, așa cum de altfel a respectat-o și Parlamentul”, a precizat Cătăniciu.

Numai că această sentință din noiembrie spune că Agenția Națională de Integritate (ANI)  a avut dreptate și că Steluța Cătăniciu s-a aflat în conflict de interese, în 2009, când a votat în plenul Consiliului Local al municipiului Cluj Napoca în favoarea unei persoane juridice pe care Cătăniciu a reprezentat-o și în calitatea sa de avocat. Soluția prevedea ca Steluța Cătăniciu să nu mai aibă voie să ocupe o funcție sau o demnitate publică aleasă sau numită, pe o perioadă de trei ani.

Cătăniciu se apără, însă, afirmând că nici în Legea ANI, conflictul de interese nu reprezintă o cauză de încetare a mandatului: “Conflictul de interse este considerat în lege o abatere disciplinară și se sancționează, vă citez: conform statutului funcției sau demnității publice. Pentru statutul deputaților, sancțiunea pentru conflict de interese presupune reducerea indemnizației cu cel mult 10%, timp de trei luni. Dar vorba cuiva din presă, aceasta nu poate să fie o știre, că mi se taie salariul. Știre este numai faptul că eu ar trebui să-mi pierd mandatul”.

Despre soluția ANI

ANI a stabilit, în martie, 2013 – când Steluța Cătăniciu se afla deja la primul mandat de deputat – că a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă. Potrivit ANI, în 2009, pe când era consilier local în forul administrativ clujean, Cătăniciu a participat la procesul de deliberare si adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spațiul cu altă destinație a Societății Cooperativa Meșteșugărească Foto Optica din Cluj-Napoca. Steluța Cătăniciu a reprezentat în instanță interesele acestei societăți, în litigiul avut cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin contracte de asistență juridică încheiate la data de 22 aprilie 2008 și 5 mai 2009. Pentru contractele încheiate, Steluța Cătăniciu a încasat suma de 8.000 lei. Cătăniciu a contestat decizia ANI, însă, și-a epuizat toate căile de atac. Ea se consideră în continuare nedreptățită de instanță:

“Din păcate, acest lucru se poate întâmpla atunci când ești considerat câmp tactic, iar judecătorii își permit să dea soluții după bunul plan pentru că ei nu răspund în fața nimănui. Ei pot să facă orice, știind că nu trebuie să răspundă. Nu îmi explic cum au putut să motiveze la toate aspectele pe care le-am invocat cu nu contează, cu excede obiectulului dosarului sau cu aceasta nu are relevanță“. Ce nu are relevanță? Faptul că mi-am exprimat votul pentru un proiect, împreuna cu alți 26 de colegi prezenți, votul fiind unanim favorabil tocmai pentru că era în beneficiul exclusiv al Consiliului Local? Era vorba despre un spațiu retrocedat. Or, legea 10 /2001 interzice autorităților publice să încheie contracte de închiriere cu alte persoane decât cele care se află în spațiu la data formulării cererii de retrocedare. Prin urmare, Primăria avea două variante, fie să încheie contract cu societatea respectivă, fie să inchidă spațiul și să piardă bani așteptând rezultatul unor procese care s-ar fi extins pe mai mulți ani. Și apoi, unde este – în acest caz – conflictul între interesul privat și interesul public, doar Consiliul Local Cluj Napoca derulează contractul de închiriere cu această firmă de 43 de ani, și îl mai prelungește chiar și acum”, a comentat deputatul.

Steluța Cătăniciu a fost validată într-un nou mandat de deputat în 21 decembrie, 2016. La alegerile parlamentare, ea a deschis lista ALDE obținând în județul Cluj peste 18.300 de voturi. ANI s-a adresat comisiei de validare, solicitând ca mandatul Steluței Cătăniciu să nu fie acceptat. Șeful comisiei a explicat inițial că scrisoarea ANI ar fi sosit prea târziu, însă, ulterior a fost luată în discuție, dar a fost respinsă. Se preconizează ca ANI va face în acest sens o nouă încercare, acum, după ce ICCJ i-a respins lui Cătăniciu contestația în anulare.

by -
0 786

Dezastru pentru infrastructura din Cluj: nu e o știre pentru clujenii care stau blocați pe cea mai aglomerată arteră din țară, cea dintre Cluj-Napoca și Florești, nici pentru cei care nu găsesc locuri de parcare ori așteaptă zeci de minute în ambuteiajele din trafic, la o ploaie mai acătării. E o știre însă pentru Banca Mondială, care a făcut un calcul și nu e deloc încurajator: Cluj-Napoca are nevoie de nu mai puțin de 600 milioane de euro investiții în infrastructura metropolitană de transport, dar are doar o parte infimă din sumă.

E, spre comparație, echivalent cu întreaga sumă primită de la Uniunea Europeană de cele mai importante șapte orașe din provincie – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – în perioada 2007-2013.

O echipă de specialişti în dezvoltare urbană și regională a Băncii Mondiale face raport despre rolul oraşelor mari în sprijinirea unei creşteri sustenabile şi a unor oportunităţi economice mai bune în România. Cluj-Napoca e unul dintre exemple, dar nu într-o notă pozitivă: ” Cluj-Napoca – un oraş care atrage peste 50.000 de navetişti în fiecare zi – necesită o investiţie de aproximativ 600 milioane de euro în infrastructura metropolitană de transport până în anul 2030. Bugetul de investiții al primăriei a fost însă de 75 milioane de euro în 2016, după ce ajunsese la un vârf de 112 milioane de euro în 2014″, sunt cifrele Băncii Mondiale. În plus, adaugă experții BM, creşterea urbană necesită o consolidare a cooperării la nivel metropolitan, pentru a asigura o planificare integrată şi furnizarea serviciilor publice, cum ar fi transportul, domeniu “foarte slab reglementat” în România. “Nevoile de investiţii ale oraşelor mari depăşesc resursele financiare disponibile la nivel local”, explică raportul și exemplifică cu situația infrastructurii din Cluj-Napoca. “România este un caz reprezentativ pentru discutarea acestei problematici. România, în timpul comunismului, a fost un stat cu un nivel ridicat de centralizare, însă la ora actuală 75% din exporturile sale merg spre ţări ale Uniunii Europene, în comparaţie cu 10% în anii 90, iar „partea leului“ a acestei creșteri este generată în zonele urbane”, arată BM, care precizează că majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est au trecut printr-un proces de recalibrare după ce au renunțat la comunism, ceea ce a generat anumite schimbări semnificative la nivelul structurii economice şi la nivelul demografiei. “Trecerea de la o economie de stat planificată la o economie de piaţă a condus la o redistribuire a creşterii între regiuni şi centre urbane. Capitalele au ajuns deja la „viteza de croazieră“ și concurează cot la cot cu capitalele din vestul Europei. Orașele secundare însă performează sub potențial și dezvoltarea lor trebuie încurajată și catalizată printr-o serie de intervenții cheie”, arată Banca Mondială. Astfel, o analiză întocmită de Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice din România indică faptul că municipiul Bucureşti alături de cei șapte poli de creștere regionali – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – generează 75% din veniturile firmelor din România. “Deşi în Bucureşti s-a ajuns la un nivel al productivităţii comparabil cu cel al altor capitale europene, celelalte orașe românești sunt în urma omoloagelor lor europene”, precizează raportul.

“Modelul de creştere al celor mai de succes oraşe – Cluj-Napoca, Timișoara şi Iași – pare să fie rezultatul unui mix format din densitate demografică şi economică, accesibilitate la pieţe mari – cum e cea a Uniunii Europene-, universităţi atractive şi un sector al serviciilor aflat într-un proces de dezvoltare rapidă, ceea ce a încurajat creșterea într-un ritm alert a economiei acestor orașe: aceste orașe sunt în top în UE în ceea ce privește ritmul de creștere al economiei locale”, mai arată Banca Mondială, adăugând însă că în schimb situaţia este diferită în zonele metropolitane cu un profil predominant industrial şi care au sectoare de tehnologia informației, financiare şi de servicii profesionale mai puţin dezvoltate.
Şapte dintre oraşele mari ale României – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – au primit finanţare UE în sumă de 600 milioane euro în perioada 2007-2013. Această finanţare a avut drept rezultat o serie de îmbunătăţiri majore ale infrastructurii şi serviciilor urbane, care au încurajat o mai bună productivitate şi au atras şi o migraţie internă. “Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte de investiţii s-au concentrat pe centrul oraşelor şi nu au putut sprijini integrarea unor zone metropolitane mai mari într-un sistem urban coerent, funcţional şi orientat pe creştere”, arată raportul.

by -
0 240

“Moldoveneşti? Acolo se face ceapa”, ne spune un fost locuitor din Turda vecină. De curând, în mica localitate clujeană se produce însă ceva cu totul diferit, chiar dacă încă nu cu aceeaşi faimă: componente de avioane, care vor ajunge pe aeronavele Airbus. Compania belgiană Sonaca şi-a inaugurat azi oficial fabrica ridicată în comuna Moldovenești, unde lucrează deocamdată 30 de oameni, majoritatea din zonă. Aproape jumătate din valoarea investiţiei a venit ca ajutor de stat, de la Guvern. Belgienii spun că au planuri pentru următorii ani şi chiar şi un teren pregătit, alături, pentru o nouă etapă de investiţie.  Reprezentanţi din conducerea companiei spun că au venit la Cluj datorită forţei de muncă calificate şi a poziţiei geografice, dar admit că şi nivelul costurilor în România şi ajutorul guvernamental au fost factori decisivi.

20170310_111356

 

Construcția fabricii din Moldovenești a durat 18 luni, iar primele linii de producție au fost puse în funcțiune la jumătatea lunii septembrie 2016. Eleroanele din aluminiu produse în comuna clujeană vor fi instalate pe aripile avioanelor care vor transporta pasageri în întreaga lume. Se fabrică piese din aluminiu pentru bordul de atac şi partea frontală a aripii, dar şi componente din fibră de carbon pentru o altă companie.

20170310_111657

 

În prezent, fabrica are 30 de angajați, iar numărul lor va crește până la 200 în anii următori, susţin reprezentanţii companiei. Laurent Maroy, managerul general al fabricii de la Cluj spune că unitatea va avea în jur de 100 de angajaţi până la final de an. “Căutăm multe profile diferite, avem nevoie şi de ingineri, ingineri de mai multe specializări, avem câţiva (5-6), dar avem nevoie să angajăm mai mulţi. Căutăm oameni cu atitudinea potrivită şi abilităţi potrivite, nu neaparat cu experienţă: oameni care să fie exacţi, atenţi la calitate“, spune directorul Sonaca.

Laurent Maroy despre activitatea din fabrică, destinaţia produselor, angajaţi şi planuri:

Fabrica este deocamdată la 15% din capacitate, iar angajații au fost recrutați din zona Turda-Moldovenești-Câmpia Turzii. “De pe o rază de 10 km de aici”, au specificat cei de la Sonaca despre politica de recrutare a firmei. Aproximativ 10 dintre angajaţii care lucrează deja în fabrică sunt din comună, potrivit primarului din Moldoveneşti, mai ales mecanici, fără specializare în industria aeronautică, care e o noutate în zonă. “Oamenii sunt mulţumiţi”, concluzionează edilul Ioan Mărginean. Salariile vehiculate în ceea ce priveşte plata muncitorilor sunt de aproximativ 1.500 de lei, plus bonuri de masă, din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem, dar reprezentanţii companiei nu au dorit să ofere cifre. “Sunt puţin peste media celor practicate în zonă”, susţin oficialii din fabrică.

“În 2019 se va ajunge la capacitate aproape de 100%. Există şi în spaţiul existent zone de rezervă, unde se pot adăuga produse noi sau se creşte volumul a ceea ce se face deja. Depinde de cerinţele clienţilor şi de deciziile Sonaca”, spune Aurelian Fărcaş, quality manager la Sonaca. “Sunt în fabrică muncitori, operatori, un coleg inginer, operatori care au fost calificaţi în cadrul companiei sau care nu au avut până acum experienţă în acest domeniu. Operatorii sunt din zona Turda – Câmpia Turzii şi satele din jur”, spune Fărcaş.

Aurelian Fărcaş, despre producţie şi angajaţi:

 

Investiţie cu ajutor de stat

Investiţia realizată de compania Sonaca Aerospace Transilvania s-a realizat cu ajutor de stat oferit de Guvernul României, în valoare de 24,1 de milioane de lei (5,4 milioane de euro). Valoarea totală a investiției este de 52 de milioane de lei (11,8 milioane de euro).

Ajutorul de stat a fost, de altfel, unul dintre motivele care au determinat conducerea companiei să opteze pentru Cluj şi România. “Acum doi ani am decis să venim în Transilvania. Existenţa forţei de muncă calificate (experienţă în domeniul tehnic, n.red.), costurile corecte, ajutorul guvernamental au fost factori cheie în alegerea locaţiei“, a spus Jan Broeckx, reprezentant din conducerea companiei, care a precizat că Sonaca vrea să continue planurile din România.

Alexandru Petrescu, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a ţinut să precizeze că nu forţa de muncă ieftină a atras compania din domeniul aeronautic aici. “Investiţia inaugurată azi e o dovadă că România nu mai este şi că nu mai trebui să fie ţara în care salariul minim pe economie să fie principalul argument pentru care un investitor să aleagă România ca locaţie unde să îşi plaseze businessul. Cel mai important e să punem în faţă valoarea adăugată; vorbim de o şcoală tehnică extrem de apreciat la Cluj, facilităţi oferite de administraţia locală, vorbim de scheme de ajutor de stat, care dovedesc că au fost bine gândite”, a spus Petrescu. În ciuda acestor declaraţii, şi la Sonaca oamenii fără experienţă încep cu un salariu minim, conform informaţiilor disponibile.

“După anii ’90, în întreaga zonă a Turzii industria a avut o soartă similară cu cea din alte regiuni din ţară: a decăzut, activitatea economică a scăzut şi asta a afectat calitatea vieţii din zonă”, a amintit primarul din Moldoveneşti, pledând pentru necesitatea investiţiilor în industrie nouă.

Am încercat să aflăm la ce s-a angajat compania Sonaca pentru a primi ajutor de stat, în contextul discuţiilor despre salarii minime şi a realităţii care a arătat de-a lungul timpului că unii investitori au considerat la un moment dat că România nu mai e locul potrivit pentru business-ul lor. Mai ales în contextul în care “fantoma” Nokia planează însă peste istoria economică a Clujului, iar Fujikura a anunţat un proces de restructurare, cu tăierea a sute de posturi (unele informaţii arătau chiar că se pregăteşte închiderea producţiei). “Sunt o serie de detalii prinse în agajament (cu Sonaca. n.red.), ele ţin de zona volumului investiţional, de crearea locurilor de muncă, de perpetuarea businessului în această zonă şi chiar de extinderea businessului la un moment”, a spus Petrescu, fără să ofere cifre şi s-a retras rapid. Am încercat să aflăm detalii de la secretarul de stat Ilan Harry Laufer, prezent la eveniment, însă el l-a indicat drept responsabil de informaţii pe colegul său, Sorin Vasilescu. “Schema 807 se referă la investiţii, la valoare (HG 807/2014, n.red.)”, spune Vasilescu. Poate Sonaca să plece din Cluj, după câţiva ani, deşi primeşte bani de la stat? “Dacă ei pleacă în timpul în care s-a amortizat această investiţie a statului Român, prin Ministerul de Finanţe, sunt obligaţi să returneze ajutorul de stat. Prin lege”, spune Sorin Vasilescu.

Menţionăm că belgienii au precizat că au planuri de extindere la Cluj, însă fără termene precise. Ei au rezervat lângă fabrica deja ridicată încă 17.000 mp de teren.

20170310_114201

20170310_114451

20170310_114826 20170310_132253

20170310_132307

 

Sonaca Aerospace Transilvania SRL este subsidiara locală a grupului belgian Sonaca SA. Obiectul principal de activitate al grupului belgian este dezvoltarea, producția, ansamblarea și testarea de structuri și sisteme destinate industriei aerospațiale, destinate uzului civil și/sau militar. Printre acestea se numără componente ale aripilor aeronavelor sau fuselaje complexe. Sediul principal al Sonaca se află în Gosselies, Belgia. Grupul belgian mai deține unități de producție în România, China, Canada și Brazilia.

 

by -
0 545

Așa cum  actualdecluj.ro a anunțat în urmă cu câteva zile, CFR Cluj se luptă în instanță cu firma de echipamente sportive Joma, companie care solicită 500.000 de euro despăgubiri pentru nerespectarea contractului.

CFR-ul s-a prezentat la tribunal pentru a ieși din insolvență, însă litigiul cu Joma îi ține pe loc pe “feroviari”.

CFR Cluj a fost dat în judecată de Joma, firma de echipamente sportive cu care a avut contract până nu demult. Echipa clujeană e acuzată că n-a respectat în întregime termenii contractuali și a fost acționată în instanță, unde i se cer despăgubiri de jumătate de milion de euro.

Colaborarea dintre Joma și CFR data din 2013 și s-a încheiat oficial în vara anului 2016. Dar cu probleme. Mai exact, la meciul dintre Astra și CFR Cluj din Supercupa României, disputat pe 16 iulie anul trecut, când CFR-ul a evoluat pentru prima dată într-un nou echipament care aparține mărcii Masita, din Olanda.

De-aici s-a ajuns în instanță, cu Joma acuzând clubul “feroviar” că n-a respectat termenii contractuali. Pe scurt, Joma, susține că angajamentul cu CFR n-ar fi expirat la data de 16 iulie, atunci când formația clujeană a evoluat cu Asta în noul echipament Masita.

 

“E un proces, se solicită 500.000 pentru nerespectarea unui contract. Nu s-a dat o sentință, e un proces pe rol. Nu s-a respectat un contract, dar mai multă amănunte nu vă pot oferi”, ne-a declarat avocatul Victor Rusa, care reprezintă Joma.

Potrivit stiridesport.ro judecătorul sindic a fixat un nou termen pentru data de 20 martie în dosarul de insolvență. CFR-ul e nevoită să iasă până cel târziu pe 31 martie din insolvență pentru a putea participa în competițiile europene.

CITIȚI ȘI: EXCLUSIV CFR Cluj ajunge din nou în tribunal. Clubului “feroviar” i se cer 500.000 de euro în instanță

by -
0 123

Studiu World Vision la Cluj: în comunitățile sărace 1 din 10 copii merge la culcare flămând, o treime dintre copiii între 7 și 12 ani nu înțeleg texte simple, 7 din 10 muncesc în gospodăriile proprii, jumătate nu au o dietă minim acceptabilă iar trei sferturi din familii au dificultăți în a asigura copiilor o alimentație de calitate.

Se întâmplă în județul Cluj, unul dintre cele mai bogate din România, dar și în alte județe, în care World Vision a efectuat un studiu cu privire la sărăcia din comunitățile în care activează și modul în care aceasta îi afectează pe copii.

Rezultatele în context sunt însă bune: situația s-a ameliorat în ultimii doi ani la aproape toți parametrii. De exemplu, numărul familiilor care au o singură sursă de venit a scăzut de la 35,5 % în 2014 la 10,0% în 2016, în timp ce a crescut numărul familiilor care au două și trei surse de venit de la 60,7 % în 2014 la 85,5 % în 2016. Proporția copiilor sub 5 ani care au beneficiat de analize medicale a crescut în doi ani de la 39% la 51%.

“Rezultate școlare slabe, nutriție inadecvată și riscuri de sănătate sunt unele dintre problemele majore cu care se confruntă copiii din mediul rural. Sărăcia prezentă la nivelul comunităților rurale este încă mare, jumătate dintre părinți nu pot oferi copiilor o dietă minim acceptabilă (alimente din fiecare grupă alimentară), iar 74% dintre familii au avut dificultăți în a le asigura copiilor o alimentație de calitate”, arată raportul World Vision. În plus, incidența fumatului în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 12 – 18 ani a crescut de la 7,3 % în 2014 la 9% în 2016, deci aproape 1 din 10, în timp ce incidența consumului de alcool a rămas constantă la 21% – 1 din 5.

Cercetarea, care urmărește principalii indicatori privind bunăstarea copilului, precum starea de sănătate, educația, participarea în comunitate și protecția copilului, arată în ediția din 2016 o ușoară îmbunătățire a indicatorilor comparativ cu 2014, dar situația copilului este departe de a fi satisfăcătoare. “În mediul rural, există în continuare o categorie de copii proveniți din familii foarte sărace, cu mulți copii, care trăiesc în condiții dificile de viață și cu rezultate școlare slabe. Polarizarea societății pare să se accentueze, cu un număr semnificativ de copii care nu au nicio șansa să intre în competiția pentru „oportunități egale de dezvoltare”, ceea ce impune inițierea unor măsuri concrete din partea autorităților, profesioniștilor și publicului larg”, arată raportul.

„Activitatea World Vision România este concentrată în jurul bunăstării copilului din mediul rural. Toate programele noastre îi vizează pe cei mai vulnerabili dintre aceștia și pe familiile lor. Pentru a obține rezultate de durată, abordăm integrat nevoile comunităților în care suntem prezenți, mergând în linie cu recomandările studiului. De exemplu, urmare a ultimului raport am creat proiectul Pâine și Mâine, prin care oferim o masă caldă la școală, urmată de program extra-școlar pentru rezolvarea temelor și recuperarea decalajelor. Însă, de acest proiect beneficiază deocamdată doar 618 copii, în timp ce în România 1 din 5 copii părăsește timpuriu școala”, spune Daniela Buzducea, director executiv World Vision România.

Cercetarea a început în urmă cu aproape un an, în aprilie 2016, și a cuprins un eșantion total de 2.205 de adulți din gospodării din cele 105 sate si comune în care World Vision desfăşoară proiecte din judeţele Vaslui, Ialomița, Vâlcea, Dolj, Olt şi Cluj. Cercetarea a utilizat și informații culese de la un eșantion de 2.573 de copii și tineri cu vârste între 7-18 ani, precum și de la medici, profesori și asistenți sociali și autorități locale – primari sau consilieri locali, din aceleași localități.

„Un vecin al meu îi încalcă drepturile copilului lui pentru că nu îl lasă la școală, îl pune să fure, să cerșească, îl lasă să fumeze. Dacă copiii sunt maltratați de părinți, ei nu mai vor să vină la școală. Un părinte a bătut o fată din clasa a VI-a în fața clasei și ea nu a mai venit la școală de rușine. Un coleg al nostru nu era cuminte la oră, dirigintele i-a spus părintelui, iar acesta l-a bătut în fața noastră” spun câțiva copii din Cluj, citați în raport.

Vezi aici integral documentul

PSD-iștii din Consiliul Județean Cluj sunt destul de reținuți în a-i face o opoziție reală președintelui Alin Tișe (PNL), deși, în ultimele șase luni s-au abordat mai multe teme la nivelul administrației județene, care au iscat controverse. Liderul social-democraților clujeni, deputatul Horia Nasra, a semnalat metoda clientelară prin care primarilor le-a fost ditribuită  suma de 40.000.000 de lei (provenită din cota de 20% din impozitul pe venit și din sume defalcate din TVA). Numai că acuzațiile lui Nasra, n-au fost preluate și de către colegii săi, în plenul de ședință al Consiliului Județean. Dimpotrivă, Liberalii și PSD-iștii păreau să  fi ajuns dinainte la o înțelegere privind împărțirea banilor. În mare parte, amendamentele propuse de PSD-iști au fost agreate de PNL-UDMR, iar la finalul ședinței toți consilierii au plecat liniștiți acasă. Din defalcarea prezentată de Nasra, reiese, în mod evident că primarii liberali au fost favorizați la această alocare bugetară.

“Cum se împarte banul public în județul Cluj? Cu carnetul de partid! Două măgării într-un interval de șapte zile, marca PNL Cluj: sub mandatul primarului Emil Boc un chioșc costă 55.000 euro iar sub conducerea președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, banii sunt repartizați după culoarea carnetului de partid. După ce în vara anului trecut Tișe i-a intimidat pe primarii PSD trimițându-le o scrisoare în care-i îndemna să fie atenți la comunicarea politică, astăzi împarte banii publici după bunul plac, pe criteriul carnetului de partid” – a transmis Nasra.

Cum se apără Tișe

Președintele Consiliului Județean Alin Tișe susține că spre deosebire de social-democrați el chiar a stabilit o metodă echitabilă de distribuire a fondurilor, bazată de priorități, și nicidecum pe culoare politică: “Este metoda pe care am instituit-o din primul meu mandat. Ținem cont de arierate, de situația lucrărilor de investiții din fiecare localitate.  Și chiar nu am avu discuții cu social-democrații. Au fost mici amendamente la sumele pe care le-am propus, să mai multăm dintr-un loc în altul, dar în principiu toată lumea a fost de acord cu aceste alocări”, a explicat Tișe.

Conform Hotărârii propuse de Tișe, cei 40.000.000 de lei se împart astfel, arată Nasra:

• CÂMPIA TURZII (PNL) – 1.137.000
• DEJ (PSD) – 720.000
• GHERLA (PSD) – 720.000
• TURDA  (PSD)- 720.000
• HUEDIN (PNL) – 1.037.000
• AGHIREȘU (PNL)- 570.000
• AITON (PSD) -360.000
• ALUNIȘ (PNL) – 510.000
• APAHIDA  (PSD) – 360.000
• AȘCHILEU  (PSD) – 360.000
• BACIU – (PSD) 360.000
• BĂIȘOARA (PNL) – 510.000
• BELIȘ (PSD) – 360.000
• BOBÂLNA (PSD) ¬ 360.000
• BONȚIDA (PNL) – 570.000
• BORȘA (PNL) – 510.000
• BUZA (UDMR) – 740.000
• CĂIANU (PSD)– 350.000
• CĂLĂRAȘI (PNL) – 570.000
• CĂLĂȚELE (PNL) – 510.000
• CĂMĂRAȘU – 355.000
• CĂPUȘU MARE (PNL) – 570.000
• CĂȘEIU (PSD) – 360.000
• CĂTINA (PSD) – 360.000
• CEANU MARE (PSD) – 360.000
• CHINTENI (PSD) – 360.000
• CHIUEȘTI (PNL) – 510.000
• CIUCEA (PNL) – 510.000
• CIURILA (PNL) – 510.000
• CÎȚCĂU (PNL) – 510.000
• COJOCNA – 360.000
• CORNEȘTI – 360.000
• CUZDRIOARA – 360.000
• DĂBÂCA (PNL) – 510.000
• FELEACU (PSD) – 358.000
• FIZEȘU GHERLII – 510.000
• FLOREȘTI (PNL) – 208.000
• FRATA (PNL) – 510.000
• GEACA (PNL) – 520.000
• GILĂU (PSD)- 360.000
• GÎRBĂU (PNL) – 570.000
• IARA (PNL) – 510.000
• ICLOD (PSD) – 360.000
• IZVORU CRIȘULUI (UDMR) – 750.000
• JICHIȘU DE JOS – 360.000
• JUCU (PSD) – 360.000
• LUNA (PSD) – 360.000
• MĂGURI RĂCĂTĂU (PNL) – 510.000
• MĂNĂSTIRENI  (PSD) – 360000
• MĂRGĂU (PSD) – 360.000
• MĂRIȘEL (PSD)  – 360.000
• MICA (PSD) – 360.000
• MIHAI VITEAZU (UDMR) – 750.000
• MINTIU GHERLII – 360.000
• MOCIU (PNL) – 520.000
• MOLDOVENEȘTI (independent) – 750.000
• NEGRENI (PNL) – 510.000
• PALATCA (PNL) – 510.000
• PANTICEU (PSD) – 360.000
• PETREȘTII DE JOS (PNL) – 510.000
• PLOSCOȘ (PNL) – 510.000
• POIENI (PNL) – 510.000
• RECEA CRISTUR (PNL) – 510.000
• RÎȘCA (PNL) – 510.000
• SĂCUIEU (PSD)- 360.000
• SĂNDULEȘTI (PSD)- 360.000
• SĂVĂDISLA (UDMR) – 750.000
• SIC (independent 2016) – 740.000
• SÂNCRAIU (UDMR) – 760.000
• SÂNMĂRTIN (PSD) – 360.000
• SÎNPAUL (PNL) -510.000
• SUATU (UDMR) – 750.000
• TRITENII DE JOS (PSD) – 360.000
• TURENI (PNL) – 570.000
• ȚAGA (PNL) – 510.000
• UNGURAȘ (UDMR) – 750.000
• VAD (PNL) – 510.000
• VALEA IERII (PNL) – 510.000
• VIIȘOARA (PSD) – 360.000
• VULTURENI (PNL) – 515.000

by -
0 663

Angajații din Cluj  resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziția unui apartament cu una sau două camere, deși salariile din județ sunt mai mici decât cele din Capitală. Datele reies dintr-o analiză realizată de platforma de imobiliare Storia.ro.

Mai precis: salariul mediu net din Cluj este cu 18% mai mic decât cel din București, dar angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră. În cazul achiziției unui apartament cu două camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, de numai 34% din venitul lunar, arată datele Storia.

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date Storia.ro pentru prețurie medii de vânzare a locuințelor din fiecare județ, calculele companiei de brokeraj de credite Kiwi Finance pentru stabilirea nivelului mediu al ratelor și datele privind salariul mediu net calculat pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică în intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

“În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creștere similară cu cea din anii 2007-2008. Orașul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta și, în acest context, din ce în ce mai mulți oameni trec peste bariera prețului cu gândul că fac o investiție de lungă durată. Cu siguranță prețurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat și mai bine informat“, explică Sorin Bălan, șeful Storia.ro și OLX.ro Real Estate.

Municipiul Cluj-Napoca e, desigur, “vârf de lance” în topul preţurilor din judeţ.

“Chiar dacă salariile sunt mai mici decât cele din București, iar prețurile locuințelor sunt mai mari, percepția clujenilor față de orașul lor (Cluj-Napoca, n.red.) este una foarte bună. Potrivit studiului Storia.ro care a analizat percepția oamenilor asupra costului vieții din orașul și cartierul în care locuiesc, Cluj a ieșit pe locul doi în topul orașelor cu cel mai avantajos cost al vieții din România. Mulțumirea resimțită de clujeni față de stilul lor de viață reprezintă încă o explicație pentru faptul că sunt dispuși să scoată mai mulți bani din buzunare pentru o locuință în Cluj-Napoca”, continuă Sorin Bălan.

Vezi şi:

Orașele din România cu cel mai avantajos cost al vieții: Brașov, Cluj și Oradea. Percepția locuitorilor

 

Pentru apartamentele cu 3 și 4 camere, cele mai mari rate sunt în județul Constanța. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos județ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziție a unei locuințe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziționat. La nivel național, achiziția unei locuințe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% și 46% din salariul lunar mediu net, în funcție de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuințe variază între 19% și 44% din salariul mediu net la nivel național.

Menţionăm că, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză din decembrie 2016, câştigul salarial mediu net lunar va fi în 2017 de 2.392 lei la Cluj şi de 3121 în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Clujean pe piaţa apartamentelor. Experienţa cumpărătorului
Cum resimte situaţia un locuitor din Cluj, care se pregăteşte să îşi ia credit de locuinţă şi caută apartament? Mai precis: în Cluj-Napoca sau în localităţile imediat învecinate (Floreşti, Baciu). “Dacă eşti IT-ist şi ai rată de 250 euro, asta nu prea te încurcă. Dar atâta timp cât preţurile sunt mari la achiziţia de apartament, rata e o povară, mai ales pentru noi, ceilalţi, ne-IT-iştii. Pentru acelaşi apartament în altă localitate plăteşti poate o rată de 100 de euro şi la Cluj trebuie să dai peste 200. Un calcul simplu matematic arată cam aşa: un apartament de două camere de 50 mp în zone similare costă în Oradea să zicem undeva la 45000 de euro, iar la Cluj apartamentul de 50 mp poate ajunge la 65000 de euro. La un calcul simplu, fără dobânzi, rata la 45000 pe 30 ani iese la 125 euro la Oradea şi la Cluj – 180. Acesta e calculul simplist, fără dobânzi şi alţi indicatori. Dar ca idee: un om care are acelaşi salariu şi în Cluj şi în Oradea are de tras mai mult la Cluj. Diferenţa e mare, în Cluj trebuie să suporţi o rată mult mult mai mare decât în alte localităţi”, sintetizează pentru Actualdecluj.ro o tânără chiriaşă din Cluj, care intenţionează să îşi achiziţioneze un apartament în acest an.

 

Nu are cele mai mari salarii, nici cel mai ridicat PIB

În Top cinci judeţe la creşterea PIB în intervalul 2012-2016 Clujul e pe primul loc cu un plus de 62%, urmat de Constanţa (56%), Prahova (42%), Ilfov (40%) şi Buzău (37%), potrivit unor date centralizate de ZF.ro. Însă cele mai puternice judeţe excluzând regiunea Bucureşti -Ilfov din punct de vedere al valorii PIB au fost în 2016  Constanţa (36,5 mld. lei), Timiş (35,4 mld. lei), Cluj (34,5 mld. lei), Prahova (30,8 mld. lei) şi Braşov (26 miliarde de lei). Datele au ca surse Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoză.

Potrivit datelor de început de an, în România, bucureștenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe țară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ același nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa), arată datele companiei GfK.  Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a ajuns în Cluj la 4.931 euro în 2016, această sumă plasând județul pe locul 3 în clasament, în urma Capitalei (6.288 euro), dar și a Timișului, unde se înregistrează o medie de 4.987 euro. Citeşte mai multe AICI

De ceva vreme, municipiul Cluj-Napoca are cele mai scumpe apartamente din ţară, cu pretenţiile proprietarilor în creştere. Încă de acum un an, Actualdecluj.ro îi întreba pe reprezentanţii Imobiliare.ro, unul dintre cele mai mari portaluri imobiliare din ţară, care ar fi explicaţia din spatele pretenţiilor în creştere ale clujenilor, în condiţiile în care salariile celor mai mulţi dintre locuitorii oraşului nu au crescut exploziv şi nici calitatea mediului construit nu e tocmai impresionantă. „Clujul este victima unui efect de bogăţie”, sintetiza Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro. „Adică ceea ce se întâmplă se datorează în primul rând industriei IT, care e „pe val”, şi unui curent antreprenorial. Creşte consumul fără ca neaparat să existe considerabil mai mult cash în piaţă. Se creează o presiune pe ofertă, ceea ce duce la creşteri de preţ. Este puţin comun pentru o ţară de tipul României ca într-un oraş secundar preţul mediu al apartamentelor să fie mai mare ca în Capitală, în condiţiile unui salariu mediu net inferior, ca să nu vorbim de PIB”, preciza Crainic.

 

Vă redăm în continuare datele din analiza Storia.ro, pentru categorii de apartamente

Garsoniere

Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel național.

Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziționată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din județ și 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

După județul Cluj, primele poziții sunt ocupate de Dolj, Iași, Mureș, Brașov, Bihor, Prahova și Brăila. Capitala se sitează pe poziția a 15-a.

La polul opus se găsește județul Hunedoara, unde achiziția unei locuințe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel județean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.

Apartamentele cu 2 camere

Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziția unei locuințe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar net al unui angajat.

Pentru o locuință cu 2 camere, un angajat clujean care obține salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziționează locuința prin Prima Casă) și 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

Imediat în clasamentul județean, urmează Constanța, Dolj, Timiș, Iași, Maramureș, Bihor și Brașov. Ratele cel mai puțin împovărătoare se găsesc în județele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinți și Teleorman.

Apartamentele cu 3 și 4 camere

În majoritatea județelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din județ, în aceleași condiții de creditare.

Angajații constănteni care vor să-și cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziționează prin programul Prima casă. Dacă achiziția se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obține salariul mediu net din Constanța va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziționează apartamentul prin Prima Casă) și 44% dacă va cumpăra locuința prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

La polul opus este tot situația din județul Hunedoara, unde achiziția unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din județ, dacă este cumpăra prin Prima Casă și numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În același județ, locuințele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din județ dacă aceasta se face prin Prima Casă și 22% dacă locuința este cumpărată prin credit ipotecar standard.

Valoarea ratelor lunare în Capitală

În București, unde există și cele mai mari salarii, achiziția unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă și 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media națională. Pentru achiziția unui locuințe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuința este cumpărată prin Prima Casă și 32% dacă este achiziționată prin credit ipotecar.

Achiziția unei locuințe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.