Banca Mondială: Clujul are nevoie de 600 milioane de euro pentru infrastructura metropolitană de transport, cât au primit cele mai mari 7 orașe de la UE în 7 ani

Dezastru pentru infrastructura din Cluj: nu e o știre pentru clujenii care stau blocați pe cea mai aglomerată arteră din țară, cea dintre Cluj-Napoca și Florești, nici pentru cei care nu găsesc locuri de parcare ori așteaptă zeci de minute în ambuteiajele din trafic, la o ploaie mai acătării. E o știre însă pentru Banca Mondială, care a făcut un calcul și nu e deloc încurajator: Cluj-Napoca are nevoie de nu mai puțin de 600 milioane de euro investiții în infrastructura metropolitană de transport, dar are doar o parte infimă din sumă.

E, spre comparație, echivalent cu întreaga sumă primită de la Uniunea Europeană de cele mai importante șapte orașe din provincie – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – în perioada 2007-2013.

O echipă de specialişti în dezvoltare urbană și regională a Băncii Mondiale face raport despre rolul oraşelor mari în sprijinirea unei creşteri sustenabile şi a unor oportunităţi economice mai bune în România. Cluj-Napoca e unul dintre exemple, dar nu într-o notă pozitivă: ” Cluj-Napoca – un oraş care atrage peste 50.000 de navetişti în fiecare zi – necesită o investiţie de aproximativ 600 milioane de euro în infrastructura metropolitană de transport până în anul 2030. Bugetul de investiții al primăriei a fost însă de 75 milioane de euro în 2016, după ce ajunsese la un vârf de 112 milioane de euro în 2014″, sunt cifrele Băncii Mondiale. În plus, adaugă experții BM, creşterea urbană necesită o consolidare a cooperării la nivel metropolitan, pentru a asigura o planificare integrată şi furnizarea serviciilor publice, cum ar fi transportul, domeniu „foarte slab reglementat” în România. „Nevoile de investiţii ale oraşelor mari depăşesc resursele financiare disponibile la nivel local”, explică raportul și exemplifică cu situația infrastructurii din Cluj-Napoca. „România este un caz reprezentativ pentru discutarea acestei problematici. România, în timpul comunismului, a fost un stat cu un nivel ridicat de centralizare, însă la ora actuală 75% din exporturile sale merg spre ţări ale Uniunii Europene, în comparaţie cu 10% în anii 90, iar „partea leului“ a acestei creșteri este generată în zonele urbane”, arată BM, care precizează că majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est au trecut printr-un proces de recalibrare după ce au renunțat la comunism, ceea ce a generat anumite schimbări semnificative la nivelul structurii economice şi la nivelul demografiei. „Trecerea de la o economie de stat planificată la o economie de piaţă a condus la o redistribuire a creşterii între regiuni şi centre urbane. Capitalele au ajuns deja la „viteza de croazieră“ și concurează cot la cot cu capitalele din vestul Europei. Orașele secundare însă performează sub potențial și dezvoltarea lor trebuie încurajată și catalizată printr-o serie de intervenții cheie”, arată Banca Mondială. Astfel, o analiză întocmită de Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice din România indică faptul că municipiul Bucureşti alături de cei șapte poli de creștere regionali – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – generează 75% din veniturile firmelor din România. „Deşi în Bucureşti s-a ajuns la un nivel al productivităţii comparabil cu cel al altor capitale europene, celelalte orașe românești sunt în urma omoloagelor lor europene”, precizează raportul.

„Modelul de creştere al celor mai de succes oraşe – Cluj-Napoca, Timișoara şi Iași – pare să fie rezultatul unui mix format din densitate demografică şi economică, accesibilitate la pieţe mari – cum e cea a Uniunii Europene-, universităţi atractive şi un sector al serviciilor aflat într-un proces de dezvoltare rapidă, ceea ce a încurajat creșterea într-un ritm alert a economiei acestor orașe: aceste orașe sunt în top în UE în ceea ce privește ritmul de creștere al economiei locale”, mai arată Banca Mondială, adăugând însă că în schimb situaţia este diferită în zonele metropolitane cu un profil predominant industrial şi care au sectoare de tehnologia informației, financiare şi de servicii profesionale mai puţin dezvoltate.
Şapte dintre oraşele mari ale României – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – au primit finanţare UE în sumă de 600 milioane euro în perioada 2007-2013. Această finanţare a avut drept rezultat o serie de îmbunătăţiri majore ale infrastructurii şi serviciilor urbane, care au încurajat o mai bună productivitate şi au atras şi o migraţie internă. „Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte de investiţii s-au concentrat pe centrul oraşelor şi nu au putut sprijini integrarea unor zone metropolitane mai mari într-un sistem urban coerent, funcţional şi orientat pe creştere”, arată raportul.

Nici un comentariu

Actual de Cluj