Închide

Zidurile celei mai vechi universități din țară, dezvelite pe un șantier din centrul Clujului

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - iul. 19, 2022 0 560

O parte din zidurile fostului Colegiu Iezuit au fost identificate după săpături ale arheologilor de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei pe șantierul de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca, arară ziarulfaclia.ro. Zidurile datează din secolul XVII. În urmă cu două săptămâni, pe același șantier, în zona stăzii Universității a fost localizat soclul statuii Fecioara Maria, edificată în 1744 și care în prezent se află în zona Bisericii Sf Petru din cartierul clujean Mărăști. Statuia va fi remontată pe vechiul amplasament de pe strada Universității.

„Acum 441 ani, la 12 mai 1581, suveranul Ștefan Bathory, regele Uniunii Polono-Lituaniene – unul din cele mai mari state europene la acea vreme – și principele Transilvaniei, fonda, prin Diplomă regală, Academia Claudiopolitana, în Cluj (Claudiopolis), pe “Ulița Lupilor” (unde este și astăzi sediul central al UBB). Demersul a fost unul excepțional pentru acele vremuri, fondându-se astfel prima instituție cu statut de universitate de pe teritoriul de astăzi al României, la acea dată fiind însă, așa cum reiese din diploma fondatoare, și singura instituție de acest tip activă pe teritoriul Ungariei. Academia Claudiopolitana era o instituție cu statut de universitate, deoarece avea, prin Diploma fondatoare regală, dreptul conferit de un suveran pentru a oferi titlurile universitare de baccalaureus, magister și doctor în cele două facultăți unde pregătirea se făcea în limba latină: Facultatea de Filosofie (gândită în 3 ani), urmată de Facultatea de Teologie (gândită în 4 ani). Cu acordul Suveranului Pontif, Academia este organizată și condusă de Ordinul Iezuit, iar în 1583 Papa îi asociază și un seminar pentru pregătirea preoților. Academia Claudiopolitana va evolua sinuos – cu întreruperi și reluări ale activității, după modelul celor mai multe universități ale acelor vremuri -, în Universitas Claudiopolitana, celor două facultăți originale adăugându-li-se dreptul (1774) și medicina (1775/1776). Confirmarea imperială din partea Curții de la Viena, după 1698, a statutului de universitate stabilit prin Diploma fondatoare regală (1581) îi crește prestigiul și anvergura, iar din 1753 devine o universitate imperială, cu predare în latină și germană, nemaifiind una strict catolică/ iezuită. Spre exemplu, susținerea doctoratelor era publică, după modelul universităților din Viena și Praga, între anii 1725 și 1752 fiind înscriși 231 de doctoranzi. După 1786, Universitas Claudiopolitana este transformată într-o instituție de învățământ superior fără rang universitar (cu rang semiuniversitar – putea face pregătire la nivel de filosofie și/sau la nivelul titlurilor de baccalaureus/magister, dar nu doctor), din care vor rămâne ulterior Academia de Drept din Cluj (refondată în 1863) și Institutul Medico-Chirurgical (după 1850). Aceste două instituții de învățământ superior semiuniversitar vor fi înglobate în 1872 în noua Universitate Maghiară din Cluj, transformată la rândul ei în 1919 în Universitatea Românească din Cluj. În perioada comunistă, Universitatea Bolyai, derivată din universitatea maghiară, și universitatea V. Babeș, derivată din universitatea românească, vor fi reunite în 1959 în Universitatea Babeș-Bolyai (UBB)”, face ziarulfaclia.ro un istoric al universității UBB.

(zidurile Colegiului Iezuit găsite după săpături pe șantierul de modernizare a străzii Kogălniceanu)

Specialiștii din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei au făcut un rezulmat al descoperirilor de pe șantierul din centrul Clujului cercetate începând din vara lui 2021 când a început șantierul de modernizare.

Detalii: Ce s-a mai descoperit pe cel mai așteptat șantier de modernizare din centrul Clujului, cel din zona Kogălniceanu

 

sursă foto: ziarulfaclia.ro

Nici un comentariu

Scrie un comentariu