VIDEO. Sistemul de învățământ și frica de „bulina neagră”. Sau cum vor tinerii din Capitala Tineretului să schimbe orașul

Cum suplinești lipsurile din sistemul de învățământ? E întrebarea din sală a unui tânăr venit, alături de alți 100 și ceva de tineri, să asculte discursuri ale unor oameni care au reușit în cariere, la un seminar organizat la Cluj, în anul în care orașul e Capitală Europeană „Youth”. Așa că l-am întrebat unde a dezamăgit sistemul.
Ce așteaptă tinerii de la Capitala Tineretului sau de la un seminar motivațional ca cel organizat de Nestle sub umbrela Share de la Cluj-Napoca? Să creeze contextul în care tinerii să poată schimba ceva în oraș, o spun doi tineri de 23 de ani care practică un sport „nebunesc”, au un ONG și încercă să îl popularizeze în oraș. Andrei Tompa lucrează part time ca ospătar. Alexandru Molnar spune că poate să facă de toate, inclusiv fotografii. A fost și la Electric Castle unde a fost fotograf. „Totul începe de la bulina neagră de la Grădiniță. Atunci ești limitat și începe să-ți fie frică de sistem, să mergi la școală, să greșești. Aici participi de bună voie și rămâi cu ceva. Când te lovești și tu de o problemă, atunci îți amintești cum au trecut alții prin ea”, e convins Molnar. Cei doi tineri, parteneri într-un ONG, s-au înscris la evenimentul Nestle, organizat la Cluj.

Ce doi tineri au venit să asculte poveștile și rețetele unui actor, ale unui alpinist sau ale unui profesor italian, coordonatorul echipei de cercetare care a dezvoltat metodologia de consiliere profesională aplicată de Nestle România. Din proprie inițiativă, convinși fiind că nu este în van să asculți două ore discursuri. De ce? O explică Andrei Tompa.

Ai spus că sistemul de învățământ nu-ți oferă îndeajuns și ai întrebat, în sală, ce trebuie să facă un tânăr ca să suplinească lipsurile…

Da…Sistemul de învățământ din România, nu neapărat specific pe Cluj. Dar de aici ai o reprezentare pentru ce se întâmplă în toată țara. Există câteva mici lipsuri. Nu vreau să vin să judec și să critic, sunt doar niște observații. Există niște mici lipsuri la completarea teoriei cu practica. Avem modele teoretice care să explice cum să faci munca în domeniul în care activezi dar nu sunt oportunități pentru elevi și studenți. Dacă sunt, sunt sub formă de internshipuri sau voluntariat care aș putea să zic că pot să motiveze elevul sau studentul două-trei luni, dar după șase luni de zile, dacă are nevoie de susținere financiară sau acces la anumite materiale, nu le primește. Legat de sistem, e o vină care le aparține și elevilor, dar și profesorilor, o dublă responsabilitate. Sunt elevi care nu se implică pentru că nu au ajuns să-și cunoască interesele, nu și-au descoperit vocația sau adevărata viziune în ceea ce privește educația – fie că e o latură teoretică, artistică fie că e una informatică sau tehnică. Nu și-au descoperit-o. Stau într-un sistem de învățământ degeaba, nu din plăcere. Apoi, cadrele nu îi mai încurajează să-și descopere adevărata inclinație.

Vorbeai despre sistemul „de la noi”. Ai interacționat cu alte sisteme? Știi că în altă parte e mai bine?

Fac comparație cu sisteme care poate plusează foarte mult. În Finlanda sau țările nordice. Acolo nu se pune accentul pe testarea cunoștințelor, ci pe deprinderi, pe învățarea anumitor competențe. La noi se pune accentul pe note și testare. Foarte multe probe. Am văzut și la elevi și la studenți: există foarte mult stres psihoemoțional practic, foarte multe resurse consumate pe luarea examenelor. Trebuie să-ți iei notele, să treci clasa. Sunt și ele importante pentru a vedea unde sunt situați elevii și cum să mergem mai departe. Însă nu ar trebui să insuflăm de la primele ore acest sistem. Vin profii, cum au intrat la oră încep să-ți povestească ce trebuie să faci ca să îți iei examenul. E un pic pe lângă scopul real al educației. Scopul, din perspectiva mea, este ca individul să obțină niște competențe, să-și dezvolte aptitudini ca să se adapteze societății într-un mod constructiv. Nu atunci când iese din facultate să fie cu sistemul nervos la pământ, slăbit fizic pentru că a avut mult de învățat și n-a avut timp să facă sport, nu s-a alimentat cum trebuie.

Cazul Sincai e reprezentativ pentru școala din Cluj?

Am citit un pic, nu sunt foarte informat.

Dacă ai o problemă în școală, o nemulțumire poți să o spui, îți permite sistemul?

Da, doar că modul în care te exprimi să nu afeceteze bunăstatea celorlalți. A colegilor și profesorilor Trebuie să te exprimi asertiv să respecți și drepturile celorlalți.

Cum te-ai integrat pe piața muncii?

Am terminat anul trecut facultatea de psihologie. Lucrez part-time ca ospătar. Am pornit o inițiativă. Am făcut un fundraising, am înființat un ONG cu niște prieteni care practicăm sportul în aer liber și vrem să facem educație non-formală. În sistemul de învățământ m-aș sinți forțat să mă limitez ca practică și cunoștințe.

Ce aștepți de la Capitala Tineretului ca tânăr?

Un context în care tinerii se pot dezvolta. Există multă motivație, entuaziasm și energie care trebuie investite. Dacă poate veni cu un context cu oportunități pentru tineri, pentru ca ei să se dezvolte, să crească, să schimbe lucrurile din Cluj, atunci ar trebui să se concentreze în această direcție.

A venit până acum contextul de care zici?

A venit un pic mai greu contextul. Au fost multe planuri. Mi se pare că a început, sunt oportunități. Bursa participativă s-a pornit. Asta este foarte bine. Noi am depus două proiecte, o întâlnire națională a celor care practică sportul parkour, dar și crearea unor sisteme în parcuri pentru practicanții acestui sport. Până acum, cu ONG-ul am ținut workshop-uri. Parkour este un sport în care trebuie să-ți adaptezi corpul la natură și să depășești obstacolele.

E cam nebunesc sportul acesta…

Din exterior așa pare. E ceva nou. Și oamenii au impresia că pici și te lovești. Nu s-a transmis o imagine de ansamblu foarte pozitivă. Unii mai pică, dar nu toți.

Ce înveți de la un eveniment motivațional ca cel al Nestle? Sau participi ca să fii într-o bază de date a unei companii mari pentru că niciodată nu se știe când ești chemat la un interviu…

Și asta, clar. Sunt oameni care au făcut lucruri grele în viață și îți împărtășesc din trăirile lor. A fost un alpinist care spunea că trebuie să-ți cunoști limitele. Când te lovești tu de o astfel de situație îți aduci aminte. Să-ți asumi o responsabilitate, să-ți asumi că nu știi niște lucruri sau că s-ar putea să greșești sau că ai greșit asta implică curaj. Să te recunoști pe tine așa cum ești. Dar nu ne dăm seamnă că atunci când ne recunoaștem așa cum suntem și ne vedem cu limite, cum ziceau și aici, atunci poți crești. Dacă limita mea este să sar un metru jumătate atunci știu că trebuie să învăț să sar mai mult ca să mă depășesc. Dacă nu știu care e limita înseamnă că nu știu cum să fac să ajung mai încolo.

Păi și psihologia nu te-a ajutat?

Am crezut că o să mă ajute să înțeleg mai bine lumea și să descopăr mai multe lucruri decât știam. M-a ajutat, dar a fost și un cadru care a încercat să mă limiteze. La noi psihologia se limitează pe anumite laturi. Merg pe psihologia cognitivă sau chestii toate dovedite științifice. Dacă nu sunt dovedite, cercetate la nivel științific se resping, cel puțin la noi la facultă. Cum ai zice că razele X sau undele radio nu există. A luat 600 de ani ca să se inventeze un instrument care să le măsoare.
Sunt fenomene, lucruri despre care zic că nu există. Nu vreau să zic că sistemul de învățământ e nasol ca să se lase lumea de școală. Am avut o întrebare legată de autoeducație și a fi autodiadact. Mi se pare că golurile care există în sistemul de învățământ pot fi umplute. Prin educație non formală, prin ONG-uri.

Zilele Nestle – Te învățăm să te descurci i-au adus la Cluj-Napoca, într-o sală aproape plină cu tineri, pe Alex Găvan, performer de top în alpinismul de altitudine extremă, actorul Marius Manole, Elisabeta Moraru, Industry Manager Google și Roberto Vaccani, profesor la Universitatea Bocconi, Milano și coordonatorul echipei de cercetare care adezvoltat metodologia de consiliere profesională aplicată de Nestle România. Pe lângă acest seminar, compania mai organizează și o serie de sesiuni de consiliere profesională de tip „Student Orientation Labs”, unde aproximativ 20 de studenți clujeni participă la ședințe individuale de orientare în carieră suținute de specialiștii în resurse umane ai companiei Nestle România și ai partenerilor săi pe 3 și 4 martie. Evenimentul organizat de Nestle în Cluj-Napoca – Capitală Europeană a Tineretului fac parte din programul european Nestlé needsYOUth, lansat în 2013. Prin acest program, compania se angajează să genereze10.000 de locuri de muncă și 10.000 de poziții de internship și programe de training pentru tineri sub 30 de ani la nivel european până în 2016.

Nestle România este și sponsor al Federației Share, cea care se ocupă de Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului.

Nici un comentariu

Actual de Cluj