Închide

VIDEO Salvați Parcul Colina! Clujenii au criticat proiectul Centurii Metropolitane, despre care spun că va distruge o zonă verde importantă și cer schimbarea traseului

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - dec. 05, 2020 0 2409

Primul drum pe Centura Metropolitană a fost marcat virtual, printr-un tur făcut de șeful de proiect, Silviu Tegzeșiu, de la Căpuș, până la Apahida, pe o primă simulare 3D a proiectului, la o dezbatere făcută de Primărie pentru obținerea avizului de mediu. Centura va aduce defrișări masive de pădure (peste 40 de hectare), va trece prin pădure și zone verzi și se va apropia de locuințele clujenilor, pe lângă beneficiile necontestate pentru trafic sau pentru legarea Clujului de rețeaua națională de autostrăzi.

Au lucrat foarte mulți specialiști, 134 de experți, din care 96% sunt clujeni, proiectul este detaliat, de o calitate necontestată de participanții la dezbatere, specialiști sau nespecialiști și propune foarte multe soluții compensatorii pentru mediu, subiect sensibil pentru clujeni, după cum a ținut și primarul să reamintească, dar și soluții de protecție pentru a nu afecta zonele de locuințe deja constituite prin care această centură trece sau habitatele naturale. Primarul Emil Boc a intervenit la începutul dezbaterii să spună că raportul de împădurire va fi de 2 la 1, adică la fiecare copac tăiat, se vor planta doi în loc. Echipa și proiectul au fost felicitate, însă nu toate soluțiile au fost agreate de clujeni. Echipa Explan care lucrează la acest proiect a transmis un mesaj de unitate și transparență, a adus în prim plan foarte mulți specialiști implicați, pe toate specialitățile (geologie, arheologie, urbanism, acustică, mediu, biologie etc), fiecare arătând că este dispus să răspundă tuturor întrebărilor.

Cu toate acestea, mai mulți locuitori din Mănăștur nu au fost convinși că s-au ales cele mai bune soluții și pentru oameni. Discuțiile tehnice de prezentare au ținut circa 2 ore și jumătate. Omul de sacrificiu a fost directorul din Primăriei Ovidiu Cîmpean, candidat și la alegerile Parlamentare, care a fost apostrofat de locuitorii din Cluj că centura va distruge parcul Colina, o zonă extrem de importantă a orașului, zonă verde în Planul Urbanistic General care din cauza soluției alese va fi în totalitate străbătută de centură și de drumul propus spre a merge către Spitalul de Urgență. Cetățenii au cerut ca zona să rămână a orașului și să se caute alte variante pentru traseu. Oamenii s-au arătat dezamăgiți că Agenția de Mediu nu se bate să salveze zona verde Colina și că specialiștii angajați de Primărie nu se concentrează și să protejeze oamenii din Cluj, nu doar habitatele animalelor.

Oamenii din Mănăștur, cel mai mare cartier din Cluj-Napoca, au cerut și Agenției de Mediu să nu aprobe distrugerea zonei verzi prin traseul propus pentru centura metropolitană, mai ales că este vorba despre o zonă verde foarte importantă pentru mănăștureni, dar și pentru zona Florești. Cei de la mediu au arătat că responsabilitatea îi aparține la acest capitol firmei care a făcut evaluarea de mediu pentru municipalitate (EPMC Consulting), firmă atestată de Ministerul Mediului pentru a face astfel de studii.

Mai mulți cetățeni prezenți la dezbatere au arătat că Primăria a inclus această zonă în Registrul Spațiilor Verzi și că e ilegal ca acum, prin acest proiect, să accepte distrugerea ei în totalitate.

Primăria a jucat cartea potrivit căreia zona Colina nu este de fapt parc, este o zonă verde, însă terenurile sunt private. Șeful de proiect, Silviu Tegzeșiu, a spus că din punct de vedere tehnic varianta pasajului peste nodul de la Colina este cea mai bună.

Răzvan Bordea a semnalat că proiectanții de la Centura Metropolitană (TR 35) au propus două drumuri paralele prin parcul Colina, centura, dar și drumul de legătură cu Florești și Spitalul Regional de Urgență care merge paralel cu drumul regio, tot prin prin respectivul parc, distrugându-l.

În replică, șeful de proiect a spus că și echipa și-a pus problema semnalată pe parcusul proiectării, însă constrângerile tehnice generate de panta continuă cu care centura trebuie să ajungă în vărful de traversare de la strada Făgetului implică traseul paralel.

„Avem o cotă de plus 350 metri la Cora și în vârf una de plus 550 metri, pe Feleac, diferența de nivel fiind de 200 de metri. Pentru lucrările de artă, există pante impuse,  pentru tuneluri acestea sunt de sub 5%, iar pentru centură trebuie să ajungem cu o pantă constantă și continuă în zona de traversare spre Sfântul Ion. În zona de jos avem diferențe de până la 27 de metri, iar o altă variantă ar fi avut un impact mare asupra locuințelor din cartierul Mănăștur, ca să putem să realizăm conexiunea. De aceea trebuie să le facem paralele și să ajungem într-o conexiune corectă și normală cu nodul N, Bucium și nodul din zona Grigore Alexandrescu. Conexiunea nu putea fi făcută la Primăverii și la Bucium deoarece o conexiune și o intersecție aproape de tunelul din Făget nu oferă condiții pentru siguranța circulației.”

Bordea a plusat și a arătat că traseul ar trebui să meargă prin zona bazei Unirea și să nu distrugă parcul Colina, arătând că aici sunt căprioare, cucuvele și tot felul de viețuitoare, dar și oameni care folosesc frecvent zona și că „nu putem să ziceam că am tăiat tot parcul Colinei și l-am creat pe Mehedinți”.

Aceasta după ce Ovidiu Cîmpean a încercat să arate că analizează situația acestei zone și că există un alt proiect al Primăriei pe strada Primăverii, tot în cartierul Mănăștur. Despre Colina a sous că e teren privat, o zonă verde care nu are neapărat caracterul de parc.

Șeful de proiect a completat și a spus că în Făget nu poate fi organizat nodul propus în zona Grigore Alexandrescu deoarece există constrângeri de realizare în privința legăturilor. Acesta a mai arătat că pasajul propus peste nodul N și în parcul Colina permite dezvoltarea vegetației sub acesta și că e gândit cu reducerea impactului asupra zonei.

 

Raluca Bodea, care locuiește pe strada Colinei, a fost cea care a cerut Agenției de Mediu să nu accepte distrugerea Parcului.

„În toate prezentările de astăzi, două ore și jumătate nu s-a pomenit nimic despre acest parc. Acest drum de legătură traversează paralel parcul, care va fi distrus. N-am auzit nimic de la cei de la mediu, fiind o astfel de dezbatere, cum afectează aceste drumuri zonele pe care le traversează, să am o expertiză profesionistă, să fie propuse și soluții. Să știm în ce proporții este afectat parcul Colina. Sunt propuși 913 metri prin parc, din care 903 metri sunt terenuri private. Această curbă propusă e inutilă, e în ac de păr, se generează un acces prelungit și îngreunat. Ar trebui să se lărgească strada Bucium, nu să îl aduceți între două străzi de case, Colinei și Hameiului, să îl duceți drept pe Bucium, iar nodul 7 să îl faceți la intrare în Făget. N-am auzit pe nimeni de la mediu să remarce că se distruge parcul. Aștept să ne zică impactul, punctual, asupra copacilor, animalelor, oamenilor. Făgetul nu e un parc, acesta este. Sunt medic de 20 de ani, speram să lucrez în Spitalul Regional de Urgență de când eram studentă și nu e trasat nici gardul. Foarte bine că se va face, la fel și centura. Sunt de acord cu toate, dar trebuie să găsim niște soluții mai bune pentru cetățenii din zonă. Nu mă încântă cu nimic dacă se împădurește în Borhanci la 15 kilometri de mine, care stau pe Colinei și am acum lângă mine un parc”, a semnalat Bordea.

În replică, proiectanții au încercat să spună că, de fapt, nu se discută de o zonă verde, ci de „un parc între ghilimele” și că nu e administrat de Primărie ca parc. Bordea le-a cerut însă proiectanților și Primăriei să îl reglementeze ca parc, pentru că are toate calitățile unui parc. Cîmpean a spus că și-a notat solicitarea și că „vom veni cu un răspuns mai ferm cu ce putem realiza acolo”.

 

Iordache Constantin a reclamat și el situația din zona Colinei și a cerut un drum ocolitor, paralel cu strada Bucium și garajele existente, dacă tot Primăria se laudă că vrea să le demoleze la Cluj. A cerut să știe statutul zonei, deoarece apare ca un parc în PUG-ul Clujului și potrivit Legii 24, nu poate fi distrus, ci trebuie păstrată integritatea și să nu ajungă ocupat cu construcții permanente. ” Înțelegem că e o problemă și o nemulțumire a dumneavoastră și încercăm să o rezolvăm. Din punctul meu de vedere se afectează doar 30% din zonă”, a spus Cîmpean. Iordache l-a contrazis.

Cristian Ghiță Urmanczy a adus și el în discuție probleme legate de distrugerea zonei. S-a declarat dezamăgit că nu s-a discutat despre habitatul cetățenilor, oamenii afectați de traseu, și a cerut Agenției de Protecție a Mediului să nu accepte orice i s-ar pune pe masă. „Nu poți să nu faci referire la zonele verzi, la cele 12 hectare de la Colina, unde nu le dați voie proprietarilor să construiască fiindcă e zonă verde și acum specialistul firmei anagajate e slab pregătit și a vorbit de habitatele reptilelor. E zonă verde și Agenția de Mediu trebuie să apere zona verde”, a spus acesta.

Gheorghe Ricean, proprietar al unui teren din zona Colina, a intervenit în cadrul dezbaterii și a arătat că zona despre care acum Primăria spune că nu apare ca parc este aceeași pentru care atunci când el a cerut autorizație de construire, Primăria a refuzat să o emită tocmai pentru că e parc. Ba mai mult, a spus Ricean, administrația locală nu l-a lăsat să își împrejmuiască proprietatea argumentând că face parte din parcul Colina, care trebuie lăsat să fie public, neîngrădit și să deservească locuitorii din Mănăștur și să fie loc de recreere. În plus, proprietarul a arătat că și drumul propus spre Spitalul Regional de Urgență, care e conectat la acest pasaj din zona Colina, vine și el să distrugă zona și, în plus, trece și pe lângă locuințe.

„Am văzut aici că animalele sunt protejate, că există preocupare în acest sens. Dar pe noi, nici ca proprietari, nici ca locuitori din Mănăștur, nu ne mai luați în calcul. Omul nu mai contează să fie protejat”, a semnalat Ricean.

O dezbatere va mai avea loc luni, 7 decembrie, în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu, tot de la ora 16.00. Directorul Ovidiu Cîmpean le-a spus participanților că va analiza cu proiectanții situația privind zona Colina și că va reveni pe acest subiect. El a mai spus că tot atunci se va prezenta și drumul de legătură propus spre Spitalul Regional, ca toată lumea să fie lămurită asupra traseului.

Alte probleme reclamate s-au legat de distrugerea pădurii Făget, de propunerea prea multor drumuri de legătură prin zonele de locuințe la Apahida, de generarea de trafic printr-un drum de legătură propus în zona Băișoara, o zonă pe care Primăria vrea să o sacrifice pentru a asigura accesul din Mărăști la Spitalul Monobloc pentru Copii propus în Borhanci. Au mai fost probleme punctuale ale proprietarilor privați de terenuri din Florești, Cluj-Napoca sau Apahida.

Cîteva date din proiect:

(pasajul din zona Nodului N și a parcului Colina)

(traseul din Sopor al centurii)

(pasarelă propusă în zona pădurii de stejar Pufos din Hoia, zonă protejată pe lîngă care trece centură, pasarelă care este peste centură, are sol de 2 metri, permite plantări și asigurarea unui culoar de trecere pentru viețuitoare)

sursă foto cover: ziarulclujean.ro

Nici un comentariu

Scrie un comentariu