Închide

VIDEO/Primarul din Florești, Bogdan Pivariu cere controale și rapoarte după incendiul din Florești: „Niciun floreștean nu trebuie să sufere” în urma relocării familiilor din Pata Rât

AdministrațieTop News by Simona Mureșean - sept. 17, 2026 0 24

incediu flroesti strada porii

Primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu, cere controale riguroase și monitorizare permanentă în cazul locuințelor în care au fost relocate persoane din Pata Rât, după incendiul care a afectat recent un bloc din localitate, de pe strada Porii.

Edilul spune că administrația locală trebuie să știe exact în ce apartamente au fost relocate familii din Pata Rât și ce proceduri sunt aplicate pentru integrarea acestora. Pivariu susține că a solicitat deja lista completă a apartamentelor și informații privind modul în care Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj gestionează acest proces.

„Pornind de la această tragedie, vreau să spun public și fără echivoc ceea ce cred: este nevoie de controale riguroase și de monitorizare permanentă”, a transmis Bogdan Pivariu.

Primarul afirmă că apartamentele din cadrul programului au fost cumpărate de ADI Zona Metropolitană Cluj cu fonduri norvegiene și consideră că proiectul ar trebui să fie însoțit de proceduri clare de integrare și de mecanisme de monitorizare.

„Dacă au fost folosite fonduri norvegiene, atunci trebuie preluat și modelul lor de integrare. Am cerut lista completă a apartamentelor din Florești în care au fost relocate persoane din Pata Rât. Am cerut să mi se comunice procedurile și procesele pe care ADI ZMC le urmează pentru integrarea acestor persoane”, a declarat Pivariu.

Potrivit informațiilor publicate de ADI Zona Metropolitană Cluj în luna august, programul de desegregare a comunității din Pata Rât este derulat de mai mulți ani, în principal prin proiecte finanțate din Granturile Norvegiene. ADI ZMC spune că, până în prezent, peste 550 de persoane au fost mutate din Pata Rât în 123 de locuințe gestionate de asociație. Alte două locuințe au fost achiziționate pentru situații de urgență.

Locuințele nu sunt oferite în proprietate familiilor relocate, ci sunt administrate în regim de locuințe sociale și închiriate beneficiarilor. Potrivit ADI ZMC, apartamentele sunt în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca sau a ADI Zona Metropolitană Cluj.

În cazul locuințelor din Florești, Pivariu subliniază că Primăria Florești nu gestionează programul de relocare, responsabilitatea revenind ADI Zona Metropolitană Cluj. Edilul susține însă că administrația locală trebuie să se asigure că procesul nu produce efecte negative asupra comunității locale.

„Un asemenea proiect nu poate fi gestionat după ureche. Avem nevoie de proceduri scrise, de rapoarte și de personal specializat. Trebuie să existe verificări clare privind modul în care se desfășoară integrarea”, a transmis primarul.

Pivariu cere, de asemenea, rapoarte privind măsurile, verificările și controalele efectuate în cadrul procesului de relocare.

„Și, mai ales, trebuie să existe garanția că niciun floreștean nu este afectat în acest proces. Subliniez foarte clar: niciun floreștean nu trebuie să sufere de pe urma acestui proces”, a mai afirmat edilul.

Reacția primarului vine după incendiul produs recent într-un bloc din Florești, în urma căruia au fost afectate mai multe apartamente. În imobil locuia și o familie relocată din Pata Rât. Pivariu a precizat că Primăria Florești nu deține apartamente în acel bloc și nu coordonează procesul de relocare.

În paralel, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, autoritățile au anunțat că procesul de relocare a persoanelor din Pata Rât continuă, cu obiectivul ca până în 2030 să fie găsite soluții de locuire pentru persoanele care încă trăiesc în comunitățile de la Pata Rât.

De altfel, reprezentanții ADI Zona Metropolitană Cluj au susținut în repetate rânduri că relocarea familiilor de la Pata Rât nu înseamnă doar mutarea acestora într-un apartament. Zoltan Coroian, directorul ADI ZMC, explica consilierilor locali faptul că familiile sunt pregătite pentru trecerea la viața în bloc și beneficiază de sprijin în perioada de acomodare, inclusiv pentru documente, contractele de utilități și adaptarea la noul mod de locuire. Potrivit explicațiilor sale, această perioadă de acomodare poate ajunge la aproximativ trei luni. De asemenea, el susținea că acest familii sunt monitorizate.

Vezi și:

sursă: Facebook

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Simona Mureșean

Scrie despre comunitate, administrație publică locală, educație și problemele care îi privesc direct pe clujeni. Urmărește proiectele publice, investițiile și deciziile autorităților care au impact major în comunitate. Este mereu la curent cu programul și acțiunile organizațiilor civice, urmărind dezbaterile și soluțiile propuse pe diferite teme comunitare.