Discuții aprinse în comunitatea din Florești despre familiile relocate de la Pata Rât, după incendiul de pe strada Porii: „Să fie și cu obligațiile, nu doar cu drepturile”

ActualitateTop News by Simona Mureșean - sept. 11, 2026 0 21

Incendiul izbucnit recent într-un bloc din Florești a deschis o discuție în comunitatea locală din Florești legată de familiile relocate din zona Pata Rât în apartamente din zona metropolitană, inclusiv din comună și despre responsabilitatea autorităților după ce le relochează.

Pe grupurile locale de Facebook, locuitorii au început să povestească despre experiențele lor de vecinătate cu respectivele familli rome. Unii riverani reclamă probleme de conviețuire. Alții semnalează că astfel de situații nu trebuie puse automat pe seama etniei sau a provenienței unei familii.

O locatară a arătat că, în blocul său, o familie relocată din Pata Rât ar fi provocat în mod repetat probleme de conviețuire, reclamând zgomot, muzică la volum ridicat, aglomerație în apartament și mizerie în spațiile comune.

Alți locuitori spun că au întâlnit situații asemănătoare și cer ca persoanele care locuiesc în apartamente oferite prin programe sociale să aibă aceleași obligații ca orice alt locatar. „Vor să fie integrați, să fie și cu obligațiile, nu doar cu drepturile”, au opinat locitorii.

Alti riverani din Floresști consideră că Primăria și organizațiile care se ocupă de relocare ar trebui să urmărească familiile și după mutarea lor în noile locuințe. „Primăriile și asociațiile care relochează oameni fără adăpost sau de la Pata Rât sau de oriunde ar trebui să se ocupe de ei serios – să le facă vizite, să aibă programe complexe de integrare”, a scris un participant la discuție. Acesta atrage atenția și că în Florești au mai existat incendii din cauze diferite și că problemele de conviețuire nu sunt specifice unei singure categorii de locatari.

Unii locutori din comuna Florești au arătat că integrarea familiilor rome ar trebui să fie o preocupare reală în condițiile în care Primăria Cluj-Napoca a arătat că intenționează să relocheze toate familiile rome din Pata Rât.

Cei care și-au cumpărat locuințe prin credite, mai spun oamenii din Florești, consideră că familiile care primesc sprijin public ar trebui să fie obligate să își întrețină locuințele și să respecte regulile comunității.

„Și țin să vă readuc aminte tuturor că incendii în blocuri au tot fost în Florești, nu au legătură cu persoanele relocate”, cred alți riverani.

Un alt participant susține că în blocul afectat ar exista probleme mai vechi legate de instalațiile electrice și că nu este primul caz de acest fel din ultimii ani.

După incendiu, oamenii au luat în discuție în mediul online și situația familiilor afectate. „Și după incendiu, tot Primăria îi adăpostește pe cei evacuați. Dar familiile care n-au greșit cu nimic?! Pe ele cine le ajută?! Pe ele cine le despăgubește?!”, s-au pronunțat comentatorii pe gupurile din comună.

O locatară afectată de incendiu spune că vecinii evacuați nu trebuie automat considerați vinovați și că, în cazul concret, oamenii trebuie să aștepte concluziile autorităților.

„Verdictul l-a pus înainte de stingerea incendiului, nici măcar nu au fost improvizații electrice!”, a scris aceasta, reclamând faptul că unele persoane au tras concluzii înainte ca situația să fie clarificată. Ea spune că locatarii afectați au nevoie de sprijin și că, în perioada următoare, comunitatea trebuie să fie unită.

Distrugerile în spațiile comune din blocuri sau încălcările regulilor de conviețuire trebuie sancționate indiferent cine este autorul, mai consideră flroeștenii.

În 2023, Zoli Coroian, diectorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană arătat că circa 300 de persoane fuseseră relocate prin programele de cumpărare de apartamente cu fonduri norvegiene derulate de asociețiaie și că ratele de integrare și succes ale programulu erau foarte mari.

„Împreună cu precedentul proiect, derulat între 2014 și 2017, ZMC a relocat spre reintegrare aproximativ 300 de persoane din Pata-Rât. După șase ani, din cele 35 de familii mutate în primul proiect, doar într-un singur caz această reintegrare nu a fost posibilă, iar beneficiarul s-a reîntors în comunitate, în vreme ce apartamentul a fost realocat altei familii din Pata-Rât. Prin urmare, rata de succes a primului proiect a fost de 97%. Scontăm pe o rată comparabilă și pentru cel de-al doilea”, arăta directorul general al ZMC, Zoltan Coraian.

Anul acesta, Coroian a explicat consilierilor locali să toate familiile relocate din Pata Rât sunt supuse unui proces amplu de pregătire pentru a se putea integra în noua viața în comun la blocuri.

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat anul acesta în ședința extraordinară din 28 iulie proiectul „LOCUS: Locuire, Oportunități și Coeziune Urbană Sustenabilă”, prin care municipiul urmărește atragerea mai multor milioane de euro din fonduri europene pentru relocarea treptată a familiilor rome din comunitățile informale de la Pata Rât și integrarea lor în locuințe cu caracter social. În total, Primăria Cluj vrea să cumpere peste 300 de apartamente în Cluj-Napoca și în comunele din zona metropolitană. Prin proiectul LOCUS, administrația locală intenționează să cumpere 50 de locuințe sociale destinate familiilor din comunitatea Pata Rât cu o investiție de 30 de milioane de lei, finanțată în proporție de 98% din fonduri europene. Primarul Emil Boc a declarat că este primul proiect de acest tip din România, motiv pentru care procedurile de avizare au durat mai mult. Edilul a insistat asupra faptului că locuințele nu vor deveni proprietatea beneficiarilor ci vor fi alocate cu chirie.

vezi și:

31 de familii se mută din Pata Rât în Cluj-Napoca și localitățile învecinate, printr-un proiect cu fonduri norvegiene

Primarul Emil Boc, despre cele aproape 500 de locuințe pentru familiile rome din Pata Rât: „Nu se dau gratis. Rămân proprietate publică și se închiriază”. Proiectul european a fost aprobat de Consiliul Local

Nici un comentariu