VIDEO Primarul Boc distrage atenția de la neputința Primăriei de a termina șantierul din centrul Clujului și de la criticile că a betonat tot centrul/Anunță discuții în Comisia de Circulație cu privire la pietonalizarea străzilor Kogălniceanu și Universității

Primarul din Cluj a inițiat o consultare în online, pe pagina sa oficială de Facebook, cu privire la pietonalizarea străzilor Kogălniceanu și Universității din Centrul Clujului, artere aflate deja în șantier de modernizare de mai bine de doi ani, cu șantier încă neterminat. Emil Boc a filmat un video în seara de 8 ianuarie în centrul orașului și a anunțat că în ședința Comisiei de Circulație din 9 ianuarie (ședințe ale comisie despre care Biroul Mass media a informat în 8 ianuarie Actualdecluj.ro că nu sunt publice) se va lua o decizie privind pietonalizarea sau nu a străzilor Kogălniceanu și Universității. Primarul a mai invitat oamenii să se exprime în comentarii și a spus că se va ține cont de părerea lor în momentul în care Comisia de Circulație va lua decizia.

Numai că Primăria a arătat deja, în momentul în care a inițiat modernizarea acestei zone și a pregătit tema pentru concursul de soluții, că planurile de mobilitate ale orașului propun ca străzile Kogălniceanu și Universității să funcționeze în regim de shared space (spațiu în comun, mașini și pietoni).

Primarul Emil Boc a explicat în 8 ianuarie, seara, într-un video postat pe Facebook de la fața locului, că lucrările de pe strada Kogălniceanu sunt aproape de finalziare și că dorește să consulte oamenii din online cu privire la intenția de pietonalziare a celor două străzi pentru a le face mult mai plăcute pentru pietoni și a pune în valoare instituțiile și clădirile istotice din această zonă centrală a orașului.

Numai că primarul a filmat un video noaptea în fața sediului UBB, film în care susține că vrea să le arate clujenilor cât de frumos arată lucrările pentru a le cere părerea cu privire la pietonalizarea zonei.

Mai mult, Emil Boc face în video, fără nicio legătură cu lucrările de modernizare un istoric al UBB Cluj sau o enumerare a clădirilor care există pe strada Universității.

„Decizia este să vedem ce facem cu această stradă, o lăsăm ca înainte cu trafic sau o vom reda spațiului pietonal cu mențiunea că riveranii vor avem dreptul de acces, la fel și cei cu aprovizionarea, pentru evenimente. E o decizie nu ușor de luat, dar trebuie să o avem în vedere imediat ce se vor finaliza lucrările (…) Vă rog să îmi comunicați părerea dumneavoastră și vom ține cont de ea la ședința comisiei de circulație din 9 ianuarie”, a spus Boc în filmulețul de noapte.

Edilul Clujului nu a prezentat nicio clipă viziunea Primăriei din tema de concurs pentru modernizarea zonei Kogălniceanu de acum 5 ani de zile. Nici viziunea proiectanților de la Mossfern în ceea ce privește transformare străzilor Kogălniceanu și Universității și circulația auto și pietonală de pe aceste artere. Nici măcar viziunea specialiștilor Primăriei de la Serviciul de Siguranță a Circulației. Nici măcar cea a UBB Cluj sau a celorlalte instituții emblematice de pe arteră. A liceelor. Nici cifre privind datele de trafic. Doar a date și nume de clădiri de pe aceste străzi.

Pentru lucrările din zona Kogălniceanu – Universității, primarul Emil Boc a fost extrem de criticat, clujenii acuzându-l că îi plac betoanele și de asta a ales să betoneze tot centrul. Mai mult, primarul a fost criticat că a acceptat să înlocuiască copacii maturi de pe Universității cu arbori noi. De asememea, că și-a bătut joc de simbolurile românește și a acceptat prin proiectul de modernizare renunțarea la soclul statuii Școala Ardeleană sau la statuia bust a lui Racoviță de pe arteră.

Criticile l-au determinat pe Boc să simuleze dezbateri și să ceară modificarea proiectului autorizat pentru modernizarea arterlor Kogălniceanu și Universității – cu păstrarea unui număr de copaci maturi, cu refacerea soclului statuii Școala Ardeleană sau remontarea bustului lui Racoviță. Numai că relația cu proiectanții de la Mossfern a fost prost gestionată de Primărie, după cum au arătat aceștia din urmă și s-au rostogolit în spațiul public multe neadevăruri, plus s-au creat întârzieri în proiect, dar și s-au generat costuri suplimentare.

În 2018, în tema de concurs, Primăria arăta că „Planurile de mobilitate ale orașului prevăd ca strada Universității să păstreze funcția de circulație carosabilă, dar ponderea suprafeței destinate acesteia să fie redusă”.

„Dezbateri publice și profesionale locale au relevat în ultimii ani nevoia de a putea trăi orașul, în special centrul său, în ritm lent, în pas de plimbare. Se dorește astfel pietonalizarea extensivă, dar nu exclusivă, a străzii M. Kogălniceanu și a
străzilor adiacente. Zona va putea deveni pietonală în anumite intervale orare sau ocazional, în cadrul evenimentelor comunitare. Pietonalizarea permanentă va fi posibilă când toate aspectele devierii traficului motorizat vor fi rezolvate la nivelul întregii zone. Accesul riveranilor va fi posibil în continuare, cu excluderea posibilității de staționare în spațiul public.
Amenajarea zonei de intervenție ca “shared space”, în care regulile de circulație nu sunt marcate fizic prin marcaje și semne rutiere, a fost experimentată cu succes în numeroase orașe europene (în Anglia, Olanda, Spania, Belgia) și este
considerată optimă în contextul dat. Soluția poate fi implementată în cadrul legislativ actual din România, cu limitarea vitezei la 20km/h și atenționarea șoferilor că pietonii pot utiliza liber suprafața carosabilă. Rezervarea unui procent important din acest spațiu public utilizării pietonale va permite diversificarea activităților cotidiene desfășurate aici.
Îmbunătățirea posibilităților de ședere și repaos prin dotarea cu bănci și mobilier urban specific vor introduce funcția de recreere, astăzi restrânsă în vecinătatea imediată a Turnului Croitorilor.

Strada poate fi îmbogățită cu activități ludice și didactice, facilitând contactul cu orașul elevilor din școlile cu clase primare, gimnaziale și liceale. Aceste activități nu necesită în mod expres un mobilier specific, jocul, desenul și cultura urbană
neimplicând automat modificarea mediului în care se desfășoară. Funcția comercială va fi încurajată în fronturile imobilelor care permit acest lucru și în curțile cu posibil acces public. Orașul este trăit în primul rând de locuitorii săi și secundar se adresează turiștilor, fapt care se dorește susținut prin caracterul spațiilor comerciale și al serviciilor din zonă, propus de către concurenți.
Funcția de eveniment va fi încurajată prin soluții de transformare facilă a spațiului și total reversibile pentru adaptarea sa la diferite situații. Se vor studia scenarii de amplasare a dotărilor de tip scene mobile cu toate componentele conexe
(generatoare, sunet, panouri de ecrane, backstage, accesul artiștilor la scenă, perimetre de protecție, depozitări temporare, regie etc.) a standurilor de vânzare, a teraselor în aer liber cu spații de servire a mesei așezat și în sistem snack bar,
circulații pentru public și aprovizionare cu marfă, acces auto greu pentru descărcare logistică. Deasemenea se va avea în vedere alimentarea cu curent în cofrete de paviment, mascate în punctele necesare și amplasarea de rigole tehnice pentru
cabluri care să faciliteze alimentarea fără cabluri vizibile. Este important să se aibă în vedere necesitatea amplasării punctelor de depozitare a gunoiului pe timpul evenimentului și accesul salubrității la acestea”, se mai arăta în tema de concurs.

Proiectul Mossfern s-a încadrat în aceste cerințe. Nu este clar pe ce considereante primarul Clujului aduce în discuție pietonalizarea sau nu a străzilor Kogălniceanu și Universității.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.