VIDEO Primăria a dat undă verde metroului ușor în Cluj pentru 2 miliarde de euro. Boc: „Da, se poate … dacă vom avea inteligența să vorbim aceeași limbă”. Ce temeri au consilierii și ce îngrijorări au civicii din oraș cu privire la fezabilitatea reală sau capacitatea de implementare a proiectului

Metroul ușor al Clujului a primit undă verde de la Consiliul Local care a aprobat, într-o ședință extraordinară, studiul de fezabilitate al proiectului care cifrează investiția la 2,052 miliarde de euro pentru un traseu de peste 21 kilometri cu 19 stații, din Florești până în Sopor, cu o bifurcație și până pe Bulevardul Muncii, estimat să fie realizat în circa zece ani. Discuțiile au durat trei ore și jumătate iar în ședință au intervenit și reprezentanți ai societății civile sau ai riveranilor din centrul Clujului afectați de exproprierile propuse prin proiect. Contractanții Primăriei care se ocupă de studii au făcut și o prezentare a traseului, simulat pe Google Earth și au expus și datele tehnico-financiare ale proiectului, parând toate criticile. Înainte de acestea, primarul Emil Boc a ținut să spună că își asumă politic metroul în detrimentul tramvaiului deoarece este un proiect pentru generațiile viitoare care aduce viteză și o capacitate mai mare de transport și prin care Clujul își va rezolva toate problemele. A subliniat și că proiectul a fost inițiat ca discuție în oraș de PSD care a adunat semnături pentru demarararea lui, în timp ce Primăria a urmat pașii instituționali pentru a cerceta fezabilitatea lui și validarea la nivel european. Boc a arătat o simulare video cu trei viitoare stații, suținând că „da, se poate (…) dacă vom avea inteligența să vorbim aceeași limbă (…) vom obține și finanțare”. Consilierii locali USR au spus că susțin proiectul, mai ales că este unul verde, dar au pus sub semnul întrebării capacitatea locală de a manageria un astfel de proiect dar și asigurarea finanțării necesare implementării lui sau cea de preîntâmpinarea a oricărei creșteri a costurilor și a termenelor de realizare.

Primarul Boc a ținut să arate la începutul ședinței că SF-ul metroului este discutat într-o ședință extraordinată având în vedere urgența pentru ca el să intre în Comisia Interminesterială și să primească avizul în luna decembrie. Apoi a demontat toate criticile venite de la civicii din oraș împotriva proiectului și a oferit și un scrurt video simulat cu trei viitoare stații de metrou din centrul Clujului prin care a ținut să informeze că e convins că pot deveni realitate. Mai mult, a semnalat că și finanțările pentru toate proiectele majore vor veni dacă ele vor fi susținute la unison de comunitate și de toate partidele politice.

„E un proiect al Clujului secolului 21. Oferă perspective pentru rezolvarea problemelor legate de poluare, mobilitate, investiții și economice. Nu e nouă discuția în acest oraș. La începutul anilor 2000 a apărut această idee iar în 2016 s-au reluat discuțiile aprofundate. Atunci PSD aduna semnături pentru a se face metroul. Noi am urmat pașii instituționali. Am cerut asistență de la Jaspers, cea mai mare companie care oferă consultanță în obținerea de finanțări europene. În 2019 am fost incluși pe mobilitate alternativă cu metroul iar răspunsul a fost favorabil, după care am intrat într-un parteneriat cu Primăria Florești și Guvernul României. Evident că după toate etapele parcurse s-au pus pe masă toate cele 5 secenarii. S-a analizat tramvaiul. A ieșit ultima din soluții pentru rezolvarea problemelor Clujului, la ce înseamnă viteza de deplasare și capacitate de transport. Transportă jumătate din numărul de călători față de metrou. Dacă pui tramvai dupa tramvai, din Florești până în Cluj și acum este sugrumat traficul, dar ce ar însemna să mai pui două linii de tramvai pe Moțiilor, prin Avram Iancu sau prin Piața Blaga. Să nu mai vorbim de perioada de construcție. Metroul e măcar e sectorial, întrerupe circulația unde sunt stațiile, nu în tot orașul. Să nu mai vorbim din Florești, pe DN1 actual sau la capătul Mănășturului, nu ai pe unde veni cu traseul, pune în pericol Spitalul de Urgență iar conectarea cu toate magistralele de tren metropolitan sunt complicate (…) Eu am spus așa, pe înțelesul poporului, câteva argumente. Ce este benefic pentru oras pe termen lung, ce investiții trebuie să facem. Ca sa mă refer la încă o declarație, metroul nu e rentabil financiar. Niciun metrou din aceasta lume nu e rentabil financiar, nici cel de la Londra, nici cel de la București. Dacă erau rentabile, le făceau privații. Sunt rentabile deoarece reduc poluarea. Peste tot în lume e nevoie de subvenții. Se pare că subvenția pentru metrou ar fi de 12-13 milioane de euro, ca să menținem prețul de astăzi al biletelor. Ceea ce este important este că el aduce investiții, preț bun, sănătate și elimină blocajele. Eu nu am mers mai departe cu acest proiect, până nu am avut în spate părerile specialiștilor. Nu exista șansa uriașă de finanțare la faza de prefezabilitate. Dacă nu aveam studiul, trecea pe lângă noi șansa să luăm un cent în PNRR (…)”, a spus Boc.

„Dincolo de lucrurile care ne separă (ca partide politice), dacă vom avem inteligența să vorbim aceeași limbă vor avea și finațare (…) „O comunitate dezbinată nu va reuși niciodată să își impună proiectele (…) Da, se poate … depinde de noi dacă vom fi în stare(…) Pe mâna lor trebuie să mergem, a specialiștilor”, a mai spus primarul care a ținut să ofere și o simulare video cu trei viitoare stații din centrul Clujului pentru a convinge clujenii că ele pot deveni realitate și exista în oraș.

Ionuț Oprea, șeful de proiect din partea contractanților care fac studiile, a prezentat o simulare pe Google Earth a traseului, arătând cu diferite culori unde va fi nevoie de săpătură deschisă, organizare de șantier etc. El a mai prezentat și o analiză tehnică, a principalilor indicatori, insistând pe principalele teme ridicate în cadrul dezbaterilor publice – afectarea clădirilor monument din centrul istoric, defrișări necesare, modul de realizare a săpăturilor, estetica stațiilor, finanțare, majorarea de costuri din perioada studiului, prima porțiune prioritară, operarea magistralei etc.

În ședința Consiliului Local din 22 octombrie au intervenit riverani din centrul Clujului afectați de exproprieri, 20 de familii de pe strada Moților, care au cerut Primăriei să se renunțe la stația Sportului. Li s-a răspuns că nu este posibil.

Au luat cuvântul și reprezentanți ai societății civile, Răzvan Radu și Iosif Pop, reprezentant al Consiliului Civic Local.

Radu a oferit exemplul metroului de la Zurich, la care s-a renunțat în anii 70 în urma unui referendum, orașul alegând să investească în tramvaiul de suprafață, combinat nu trenul metropolitan.

„E un proiect cu cost de operare ca în Dubai, cu risc geotehnic major, cu o analiză bazată pe prețuri fixe de la nivelul anului 2018, cu riscuri economice și de tasare a blocurilor cu șapte, opt, zece etaje din cartiere. Beneficiile în timp sunt socotite cu valori de ordinul sutelor de milioane de euro. Cele mai mari probleme sunt la Florești, dar vedem că primul tronson nu va deservi Floreștiul și va începe din Sopor deoarece metroul are nevoie de o stație electrică de mare putere care se va instala în acestă zonă.  Poate cel mai sănătos lucru ar fi scoaterea proiectului de pe ordinea de zi, pentru două, trei săptămâni, și reluarea votului în cunoștință de cauză”, a spus Radu. El a mai arătat că o altă chestiune din proiect care nu se spune este că respectiva stație de mare putere va necesita montarea cablurilor în întreg orașul, cu săpătură deschisă dar și că, potrivit schemei prezentate pentru funcționare, toată România trebuie să plătească pentru metroul Clujului.

De asemenea, Iosif Pop a spus că în acest moment, proiectul metroului nu se susține pentru Cluj, în condițiile în care mobilitatea a scăzut, la fel și populația.

„O comunitate care știe să comunice deschis și sincer ne poate uni, aș veni în completarea declarației dumneavoastră. Să lăsăm partea politică deoparte și să stăm față în față. Văzând cum stau lucrurile, aș spune că suntem ca în basme, ca în Prâslea cel voinic și merele de aur. Riscurile adevărate ale acestui proiect nu vrea nimeni să fie văzute. Nu mă opun proiectului, dar nu acum. Nu văd de ce formăm nota unui metrou, care știm că nu va fi folosit la capacitate maximă. Mobilitatea în Cluj a scăzut de la 82% la 42%. Facem metrou pentru un Cluj care demografic e în declin. Ne bazăm pe un entuziasm de a valida o investiție lângă care să punem steagul și să arate frumos. Trebuie să rezolvăm problema traficului, pe care o ignorăm din 2004 și acum venim deodată cu 10 investiții”, a spus Pop.

Pop și primarul au intrat într-o polemică, aruncându-și acuze reciproce. Deranjat de intervenția lui Pop, primarul a insinuat că dezinformează în cadrul intervenției, iar Pop că „și dumneavostră aruncați multe în eter fără acoperire și v-ați ambiționat să îi convingeți pe niște oameni de ceva peste convigerile lor”.

Emil Boc: „Legitimitatea vine din vot, În democrație, proiectele se ridică pe expertiză. E frumos ca unii să aibă o voce stidentă, dar dacă îi întrebăm câte voturi au în spate… Această temă este produsul unui proces democratic din comunitate. E preferabil să stăm cu picioarele în apa rece, dar fără să ne prevalăm de judecăți de valoare. Unii se gândesc la ziua de mâine, alții ne gândim la generațiile viitoare și să dăm viziune orașului”. Pop i-a răspuns că, din păcare, n-au fost mai mulți de 25.000 de clujeni cei care l-au votat dar și că metroul, în anii 70, a fost studiat și la Cluj iar experții au recomandat tramvaiul în locul acestuia. Boc a ținut să arate că Pop e exponentul unor interese personale sau de grup.

La ședință au intervenit cu întrebări sau obiecții toți cei 5 consilieri din USR și cei 2 din PSD (unul cu întrebări scrise, având problele tehnice).

Adriana Cristian (USR) a ridicat problema finanțării proiectului, împărțirea pe axa prioritară.
Dinu Ionescu (USR) a arătat că proiectul are termene stânse și nu precizează perioada de expropieri și cea pentru achiziția terenurilor.

“Studiul de fezabilitate a dublat costurile proiectului. Finanțarea din PNRR de 300 de milioane din Cluj e la pachet cu cel din București. Dacă unul dintre cele două proiecte se mișcă mai greu, banii vor migra către celălalt proiect. Ținând cont că la București au deja experiență și nu o iau de la zero cum evaluați riscul ca banii să migreze la București în cazul în care rămânem în urmă?”, a semnalat  Alexandra Oană (USR).

Sebesi Arpad (USR) a întrebat cu privire la execuția lucrărilor, dacă se va contracta asitență de specialitate pentru o astfel de lucrare.

Radu Boloveschi (USR) a cerut studiul prin care populația susține un astfel de proiect.

Vladimir Mătușan (PSD) a acuzat graba în discutarea proiectului la o ședință extraordinară. El a transmis și observațiile colegei Anca Ciubăncan (PSD) care avem probleme tehnice și nu a put interveni în ședința care a avut loc online – blocarea circulației în cazul tronsoanelor cu săpătură deschisă, creșterea costurilor proiectului sau calendarul său real.

Un singur consilier local PNL a vrut să se remarce în fața primarul și a luat cuvântul pentru a adresa felicitări specialiștilor proiectanți.  „Avem de a face cu un moment istoric și cred că putem duce Clujul la alt nivel”, a spus Ovidiu Vișan (PNL).

Oprea a oferit explicații detaliate și, împreună cu primarul, a parat toate nemulțumirile și îngrijorările. În schimb, a ținut să spună că, dacă operatorii de rețele nu au oferit date corecte, proiectul poate avea termene decalate de implementare și costuri suplimentare. La fel, descărcările arheologice pot aduce schimbări. El a mai spus că e convins că toate soluțiile tehnice din studiu vor fi legitimate de constructori care le vor detalia în fazele următoare și implementa. Mai mult, a oferit asigurări personale că metroul ușor al Clujului, diferit de metroul greu al Capitalei, e mult mai avansat ca proiect, detalii și practica europeană dictând ca astfel de proiecte să aibă întâietate. Pe parcursul prezentării a mai ținut să spună că nicio clădire monument nu va fi afectată. Nici transportul public pe perioada derulării șantierului, proiectul conținând fonduri pentru cumpărarea de autobuze care să înlocuiască troleibuzele, afectate de lucrările la rețeaua electrică.

Boc a mai ținut să spună că nicio Primărie din țară nu dă atâta importanță societății civile, dar că, alte dezbateri vor întârzia proiectul. Edilul a mai spus că și trenul metropolitan e o prioritate și că acum se finalizează prefezabilitatea proiectului și estimările de costuri (sub 75 de milioane de euro) și se așteaptă deschiderea liniilor de finanțare ca să se vadă dacă cel de la Cluj se încadrează sau are nevoie și el de studiu de fezabilitate. Dar și că cele două proiecte, al metroului și al trenului metropolitan, sunt  complementare. La fel cum a sugerat pe parcursul ședinței că nici finanțările pentru centra metropolitană și metrou nu se concurează.

Primarul mai sugerat că metroul e un proiect pentru care votul se dă cu gânul la viitorul Clujului și al generațiilor viitoare. Discuțiile de la ședință au durat circa trei ore și jumătate.

Din cei 26 de consilieri locali prezenți, în final, Studiul de Fezabilitate pentru metroul ușor al Clujului a primit 24 de voturi pentru și 2 împotrivă, fiind aprobat.

Conform documentației, metroul Clujului presupune o investiție de  2.052.196.984 euro, echivalentul a 10.112.816.297 lei. Magistrala va avea peste 21 de kilometri, 19 stații și un termen de realizate de 10 ani și 6 luni  din care – 18 luni, proiectare preliminară, 14 luni – procedurile de licitație, 96 luni – proiectare și execuție lucrări, inclusiv achiziție material rulant.

Oprea a estimat chiar că execuția ar putea începe în 2024. Sectorul prioritar este Sopor-Mănăștur.

(SF metroul)

Tot în 22 noiembrie, Consiliul Local Florești a aprobat în unanimitate indicatorii tehnico economici ai proiectului metroului.

În cazul metroului, Primăria Cluj-Napoca și-a asumat că va studia, alături de administrațiile comunelor învecinate, o variantă comună tren-metropolitan – metrou ca soluție alternativă de mobilitatea pentru Cluj, un studiu care să spună dacă în Cluj se va putea construi sau nu metrou. În 23 aprilie 2020 a și semnat contractul pentru respectivele studii cu SWS Engineering SPA – Systra – Metrans Engineering la valoarea de peste  30,1 milioane lei, fără TVA pentru studiile preliminare destinate metroului și trenului metropolitan, SF, PUZ și DTAC. La 5 luni de la momentul în care comsia de licitație a atribuit contractul. Potrivit lui Boc, în cazul trenului metropolitan termenul de livrare pentru Planul Urbanistic Zonal și documentație este de 14 luni. În cazul Metroului, termenul este de 26 de luni (la finalul celei de-a cincea luni din contract trebuie predat studiul de prefezabilitate, la finalul lunii a 16-a trebuie predat PUZ-ul iar la finalul celei de a 26-a luni , studiul de fezabilitate). Ordinul de începere a lucrărilor ar fi fost dat la final de aprilie, după cum susținea atunci Boc, după care vor curge termenele de contract.

În 2020, proiectul metroului din Cluj a fost și asumat de Guvern ca proiect de interes național (în noiembrie anul trecut), imediat după ce Primăria din Cluj a aprobat studiul de prefezabilitatea pentru proiect (octombrie 2020). Aceasta între cele două valuri de alegeri locale și parlamentare care au avut loc la finalul lui 2020.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.