VIDEO. Multilculturalismul s-a întors la Consiliul Local? S-a îmbrăcat în culorile steagului Ungariei și a cadorisit-o cu o ie. A primis la schimb o carte despre etnicitate

Un consilier PNL flutură ia românească, la propriu și o face cadou viceprimarului Anna Horvath. Îmbrăcat în culorile steagului ungar. Decanul de vârstă vorbește și în ungurește. Ba și în engleză. Viceprimarul UDMR împarte cărți despre etnicitate, cu autor american tuturor consilierilor. Dar toți rămân la idea că ceilalți sunt cei INTOLERANȚI…

După ce luna trecută consilierii locali s-au împărțit în toleranți și intoleranți în fața lui Kolozvar lângă numele municipiului sau a unui discurs-manifest rostit în limba maghiară în plen de către reprezentanți ai societății civile (mișcarea Musai-Musaj), la ședința din 9 martie aleșii noștri nu au uitat să-și „plătească” polițele în chestiunea multiculturalismului. Și-au dat câte o nouă lecție pentru a demonstra că toleranța față de etnicii maghiari sau de limba maghiară există, de ambele părți. Chiar și față de limba engleză s-a demonstrat că există toleranță. Cu condiția ca mai întâi să fie, mai întâi limba română. După model francez.

Noile manifeste ale aleșilor locali. Vestimentație vs. Lectură

Consilierul PNL Doru Stoica a venit pregătit la ședința Consiliul Local. Vestimentar vorbind. S-a îmbrăcat în culorile stegului Ungariei: pantaloni verzi, cămașă albă și sacou roșu. Și a adus în geantă un cadou pentru viceprimarul UDMR Anna Horvath. Tot vestimentar. „Pentru că m-ați acuzat de intoleranță, v-am adus un cadaou. O ie românească. Mă aștept să o purtați într-o calitate oficială pentru că este un simbol”, și-a pregătit momentul la punctul diverse consilierul Doru Stoica. El scote ia din geantă și i-o înmânează personal viceprimarului. Horvath pare pregătită deja să riposteze la cadou pentru că are o carte pe care i-o înmânează lui Stoica: Politică naționalistă și etnicitate într-un oraș transilvănean (de Roger Brubaker, Margit Feischmidt și Liana Grancea). Apoi viceprimarul cere consilierilor de pe cabinet să aducă cărți și pentru restul colegilor din sală. Ajung cărțile, iar Horvath le înmânează personal celor prezenți, cu mențiunea să le citească și să mediteze la ce este scris dar și cu părere de rău că a fost nevoită să asculte mostrele de discursuri de la ulima ședință și este pentru prima dată când a fost pusă în fața unei atitudini itolerante în fața plenului, așa cum se întâmpla frencvent în mandatul primarului Gheroghe Funar. „O carte este un cadou minunat și mă bucură când primesc astfel de cadouri”, răspunde Stoica. Când e întrebată dacă va purta ia, Anna Horvath se mărginește doar să zâmbească. La rândul său, Ioan Pop i-a făcut viceprimarului Anna Horvath o carte de un autor maghiar. Nimeni altul decât fostul consilier local Molnos Lajos, despre care Pop spune că a înpărțit multe ședințe și teme legate de multiculturalism în plenul Consiliul Local și că este o personalitare remarcabilă din UDMR. Este vorba despre Antologia bilingvă a prozatorilor contemporani clujeni (2007, redactor Molnos Lajos).

Naționalism, românism și respect față de numele complet al municipiului. Cu exprimări multilingve

Decanul de vârstă al Consiliul local și membru în comisia de cultură, Ioan Pop, a fost prezent la începutul ședinței, n-a votat procesul verbal, iar apoi a ieșit din sală pentru că supărările i-au provocat tensiune mare și a mes să caute de sănătatea sa. A revneit, însă în ședință. Pentru el s-a amânat discutarea punctului privind alocare sumelor de la bugetul local pentru proiecte ele ong-urilor din sectorul cultural. În pauza de ședință, înainte de discutarea respectivului proiect, Ionică Pop ia de pe o masă un program pe luna martie a Capitalei Europene a Tineretului. E revoltat și întreabă în jur de ce există program doar în limba engleză. „Nu toată lumea știe limba engleză”, spune consilierul. I se răspunde că sunt cinci limbi oficiale ale Capitalei Tineretului în care se redactează materialele. „Să fie în aceelași program. Întâi în română, apoi în restul limbilor. Și în ungurește”, conchide consilierul.

Ionică Pop e supărat, afalăm din surse, după ce a propus, fără rezultat, ca afișele și titlurile proiectelor care se finanțează de către Consiliul Local să fie titrate întâi în limba română apoi și în alte limbi și ca cei care fac proiectele să folorească numele complet al municipiului: Cluj-Napoca. Colegii din comisie au luat doar act de propunere cu mențiunea că nu pot obliga ONG-urile să își redenumească proiectele. Atunci consilierul s-a supărat și mai tare și n-a mai participat la ședințele comisiei. A amenințat chiar că demisionează.

De altfel, el a rugat executivul, la ședința de ieri, să-l scoată de la inițiatorii proiectului privind alocările de sume pentru sectorul cultural. Și și-a reiterat supărările: 18 din cele peste 100 de pe lista proiectelor cu alocări de sume nu au în titluri denumirea completă a municipiului ci doar Cluj-Napoca, „eventul” Share n-ar trebui să fie doar în limba engleză, eu știu engleză dar nu toți cei 300.000 de clujeni știu și nu știu dacă pot citi ce se întâmplă „day by day” în European Youth Capital. Face propunere să se voteze ca Cluj-Napoca să apără în proiectele de unde lipsește numele complet al orașului. Președintele de ședință Csoma Botond îi spune că nu se poate vota un astfel de amendament. „Ați spus că nu participați la vot și nu puteți să inițiați niciun amendament”, vine în ajutor secretarul municipiului Aurora Roșca. „Atunci voi ataca în contencios administrativ proiectul”, intervine Pop. Primarul Emil Boc încearcă să-l împace. „M-am pronunțat împotriva solicitării de schimbare a denumirii municipiului în Cluj. Aceasta este o realitate. Acum nu putem să le impunem celor care și-au denumit proiectele să-și schimbe titlul. Fiecare a făcut cum a crezut că sună ma bine. Unii au zis Cluj, alții Cluj-Napoca. Noi putem doar să le recomandăm”, a afirmat primarul.

Și apărarea limbii naționale după model francez

Consilierul PSD Irimie Popa membru în aceeași comisie de cultură a făcut front comun cu Ioan Pop în ceea ce privește limba română dar și pentru folosirea denumirii complete a orașului. A cerut de asemenea să fie scos de la inițiatorii proiectului și a anunțat că nu votează alocările de sume pentru sectorul cultural. „Cluj-Napoca se folosește din 78 când a fost denumit municipiul prin decret. Cred că ar trebui să luăm exemplu de la francezi care țin foarte mult la limba română, pardon franceză și o folosesc cu mândrie națională. Nu sunt împotriva scoterii neologismelor din dicționar dar cred că avem o limbă pe care trebuie să o folosim”, a apreciat Irimie Popa.

L-a tradus în maghiară pe pârleaz

Pe parcusul ședinței, Ioan Pop a ținut să utilizeze și limba maghiară. Dacă l-a ședința trecută i-a atras atenția președintelui de ședință, Csoma Botond că „a sărit pârleazul”, acum i-a tradus expresia și în limba maghiară, ca să vadă „dacă mai știe ungurește”. Botond n-a mai intrat în polemica legată de multiculturalism. A răspuns doar: „trilingv” la o glumă a lui Pop legată de limba în care sunt desenele tip graffiti din oraș.

Și căciula..pentru Botond primită cu bucurie în jurul lui Stoica

CITEȘTE ȘI

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.