VIDEO 2 milioane de euro pentru țiganii de la Pata Rât: cum vor norvegienii să rezolve problema comunității de la rampa de gunoi

Cel mai mare proiect pentru comunitatea de țigani de la groapa de gunoi Pata Rât a fost lansat astăzi și are un buget de nu mai puțin de două milioane de euro. Proiectul durează doi ani iar cu acești bani inițiatorii vor ca locuitorii de pe rampa de gunoi să își găsească locuri de muncă și case decente.

Principala problemă a comunității de țigani de la Pata Rât, comunitate veche de o jumătate de secol ce numără câteva sute de persoane care locuiesc în barăci insalubre, este lipsa accesului la educație, crede primarul Emil Boc. Abia după aceasta se numără problema accesului la locuințe sau locuri de muncă.

Vezi mai jos ce spune Emil Boc despre problemele comunității de la Pata Rât:

Unul dintre cele câteva sute de locuitori ai rampei de gunoi este Nicușor Țurca (47 ani), care locuiește împreună cu soția sa și cu fetița de 7 ani într-o baracă în care nu are nici măcar curent electric, fără să mai vorbim despre restul utilităților cum ar fi apa curentă sau canalizarea. Din 1995 de când locuiește la rampa de gunoi, Țurca a muncit doar sporadic – iar acum e, alături de soția sa, beneficiar al ajutorului minim garantat prin lege. În ciuda venitului mic și a condițiilor în care trăiește, fetița sa e înscrisă la școală și frecventează cursurile. Multe ONG-uri au accesat bani nerambursabili în ultimii 20 de ani pentru a încerca să ajute comunitatea de țigani de la rampa de gunoi, dar rezultatele sunt infime iar Țurca își arată lehamitea: au venit, au propus, au plecat. Vezi mai jos ce spune Țurca despre situația în care se află:

Proiectul de două milioane de euro are zece componente: împuternicire (empowerment-n.red.) și participare, acces la protecție socială, creșterea bunăstării, protejarea comunității, coeziune socială, identitate socială prin participare culturală, acces la educație de calitate, oportunități de ocupare a forței de muncă, desegregare și locuire și respectiv conștientizarea populației Clujului asupra problemei comunității de țigani. Unul dintre cei care fac parte din echipa de implementare e „contributorul cultural” Szakats Istvan. Vezi ce spune acesta despre proiect:

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.