Vi s-a întâmplat recent să fiţi în postura de pieton şi să simţiţi că aveţi tot mai puţin loc în oraş? Aţi observat că în cartier nu puteţi merge pe trotuar, fiindcă maşinile sunt parcate fără să lase loc de un pas de om alături (darmite loc de cărucior)? Vi s-a întâmplat să vă daţi la o parte chiar pe pietonală, în centru, fiindcă un şofer se strecura să parcheze? E doar un aspect care contribuie la tabloul oraşelor de azi, care ar putea fi ameliorat prin nişte simple intervenţii de reglementare şi bun simţ. Despre oraşele României de azi a punctat câteva elemente Eveline Petcu, româncă ce lucrează la unul dintre cele mai renumite birouri europene cu preocupări în zona urbanismului – Gehl Architects. Tânăra a lucrat, în România, la un proiect de mici dimensiuni pentru Alba Iulia şi a ajuns în vizită la Cluj, pentru conferinţa Architecture, a celor de la Libero Events. Despre spaţii pentru pietoni, piste de biciclete, trenduri în oraşe şi spaţii publice, Eveline Petcu a punctat câteva aspecte, într-o discuţie cu Actualdecluj.ro

Aceasta a susţinut la Cluj o prezentare despre oraşe şi siguranţă. Mai multe aici:

Cum “luptă” urbanismul cu infracţionalitate. Nota Clujului la siguranţă şi exemple de la vestici

În februarie, chiar fondatorul Gehl Architects a venit în România, la vecinii din Alba. Jan Gehl, arhitect de origine daneză specializat în domeniul proiectării și regenerării urbane, a susţinut o prezentare despre orașe și cărțile sale despre orașe. Asta după ce a studiat sau a lucrat prin compania pe care a fondat-o la proiecte de urbanism în orașe din întreaga lume.

Despre descurajarea traficului auto şi ”Orașe atractive pentru locuit în secolul XXI”:

Orașe pentru oameni versus Orașe pentru mașini. Un arhitect danez ne arată cum suntem cu zeci de ani în urmă

Câtva luni mai târziu, Eveline Petcu revine în România, unde singura colaborare în zona urbanismului (de pus în practică, nu doar dezbătut în prezentări) s-a concretizat deocamdată în Alba, pentru o lucrare de mici dimensiuni. „Am mai avut un proiect mic mic, în Bucureşti, cu care nu s-a întâmplat nimic. Acum, pentru Alba Iulia am făcut un mic raport pentru o strategie a oraşului, pentru oameni şi cultură. Acest contract s-a încheiat, a fost unul foarte scurt. Practic, o săptămână am observat ce s-a întâmplat acolo în spaţiul public. Apoi, la Copenhaga, am realizat un raport cu nişte sugestii strategice, cu demersuri care pot să înceapă acum, am arătat ce schimbări se pot face pe scurtă durată sau lungă durată”, ne explică Eveline Petcu. Una dintre problemele identificate ţine tocmai de punctul dureros pentru multe oraşe din România: parcările. „Sunt nişte lucruri foarte foarte simple care se pot face. Cei de la Alba erau deja foarte focusaţi pe parcări. Nicăieri, niciun oraş (în România) nu reglementează strict unde se parchează. Şi aici, în Cluj, mergeam pe trotuar şi îmi dădeam seama că trebuie să merg pe mijlocul străzii, fiindcă cineva e parcat în mijlocul trotuarului. Prima chestie care se poate face: să reglementezi parcările şi să dai amenzi celor care nu parchează cum trebuie”, punctează Eveline Petcu.

Un al doilea punct spinos în Urbanismul de România: nimic nu se leagă

„În Alba au început deja să dezvolte o reţea de biciclete şi piste de biciclete, dar din păcate au luat spaţiu de la pietoni. Au pictat benzile de biciclete pe trotuar. De fiecare dată când refăceau o stradă puneau piste de biciclete. Trebuie, în general, să existe o idee de dezvoltare, care e mult mai completă şi integrată şi pe o scară foarte mare. Ca să ştii când investeşti bani în strada asta şi dedici loc pentru o pistă de biciclete că la un moment dat, peste nu ştiu câţi ani, acea pistă va fi parte dintr-o reţea. Că va fi conectată. Lucrăm cu paşii aceştia mici spre ceva mai mare care funcţionează„, arată reprezentanta echipei Gehl. Acum lucrurile nu se leagă. „Asta e prima chestie pe care toate oraşele din România trebuie să o înţeleagă: cum să lucreze pe scară mai mare şi să facă planuri strategice care îndrumă toată dezvoltarea. Proiectele mici trebuie toate legate unul de altul”, spune Petcu.

Un exemplu recent despre cum se ia din spaţiul pietonilor, chiar şi cu intenţii onorabile – pentru crearea de benzi dedicate transportului în comun:

Nou scandal la Cluj. Primăria acuzată că “fură” de la pietoni ca să facă transport public performant

Oraşele care au totuşi oameni ce folosesc spaţiile publice – fie ele bune, rele, multe sau puţine – au deja un mare avantaj. Dar se impun îmbunătăţiri. Ce oferi acestor oameni care ies în spaţiile publice? „Alba ne-a surprins că e un oraş mic, dar are o tonă de oameni în spaţile publice. În alte oraşe nu e aşa. Poţi să lucrezi cu asta, e deja un plus mare. Oamenii sunt deja în spaţiul public. Peste tot în România –  Bucureşti, Cluj, Alba – spaţiile de joacă pentru copii au acelaşi tipar: tobogane, leagăne pentru copii de 1, 3, 5 ani, iar pentru cei mai mari nu e nimic. Trebuie să te gândeşti la toate categoriile, la toate grupele de vârstă. În loc să laşi un copil de 14 ani să se dea cu rolele în mijlocul străzii, mai bine faci un loc pentru mai mulţi, care să poată fi folosit de mai multe grupuri, care să fie multifuncţional”, arată Petcu.

„Cred că în toate oraşele din România mai e de lucrat încă. Interesant e totuşi că deja se schimbă puţin gândirea. De exemplu, în Bucureşti, la 5 ani distanţă de când nu am fost în vizită, s-au schimbat multe lucruri – de pe unele bulevarede au scos complet maşinilie. Apoi, au apărut conferinţe ca acestea (Architecture – Cluj), pentru oraşe pentru pietoni, pentru ceea ce se vrea pentru generaţiile viitoare. Am fost chemaţi în Alba. Cred că au început oamenii să gândescă astfel. Cei din generaţia „millennials” nu vor neaparat o casă mare pe un teren mare; văd care e partea pozitivă în a trăi în oraş. Iar când trăieşti în oraş, trăieşti „mai mic”. Poate nu îţi trebuie maşină. Sper să se mai schimbe lucrurile cu generaţia aceasta”, spune Petcu.

Şi încă un trend pozitiv, care se vede deocamdată la vestici: dezvoltatorii au început să pună preţ pe împrejurimi şi spaţiu public. „În ultimul timp sunt mult mai mulţi clienţi privaţi care înţeleg care e valoarea spaţiului, care înţeleg valoarea unui demers pentru a îmbunătăţi aceste spaţii. Sunt multe date de bază care arată că valoarea apartamentului creşte dacă ai un spaţiu bun lângă tine, dacă trotuarul e amenajat. Poate până la urmă înţeleg şi dezvoltatorii. În multe ţări nordice, vest europene administraţia pune cereri mai mari, limitări mai drastice: vrei bloc de x apartamente, trebuie să şi construieşti spaţiu public. După ce îl plăteşti şi îl construieşti, noi îl preluăm şi îl administrăm”, exemplifică project managerul din echipa Gehl Architects.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.