Închide

Un specialist în biologie moleculară și genetică de la UBB explică de ce vaccinul anti-COVID din România este sigur și trebuie făcut de toată lumea

SănătateTop News by Catalin Suciu - ian. 12, 2021 0 10406

Conferențiar-doctor Anca Butiuc-Keul, specialist în biologie moleculară, biotehnologie și genetică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, explică pentru G4Media de ce vaccinul este în acest moment cea mai bună soluție pentru a ne reîntoarce la o oarecare normalitate în societate. Cercetătorul spune și de ce este sigur, cu toate că e primul utilizat la scară largă care uzează de tehnica ARN-ului mesager. Una dintre temerile celor care nu vor să se vaccineze ține de eventuale tulburări degenerative care s-ar produce în anii post-vaccinare.

  • Cercetătorul clujean demontează teoria cu argumente științifice și trage un alt semnal de alarmă: „Dacă lumea nu conștientizează că trebuie să revenim la normalitate, ar trebui să se gândească că avem deja aproape un an de stat în izolare, iar asta înseamnă că după ce se va fi terminat această pandemie, vom fi extrem de vulnerabili în fața altor infecții virale fiindcă răspunsul nostru imun nu se produce stând în casă și în izolare. Vom face viroze multe, gripe și așa mai departe”.
  • Odată cu noua tulpină apărută care circulă în aproape toată Europa, inclusiv în România, omul de știință din Cluj spune că secvențierea diverselor variante virale se face nu doar pentru a le identifica, ci și pentru a determina diferențele dintre ele, pentru a putea adapta inclusiv testarea PCR la nevoie și chiar vaccinurile.

Cercetătorul Anca Butiuc-Keul, specialist în biologie moleculară, biotehnologie și genetică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj spune că se va vaccina de îndată ce va avea posiblitatea. De ce-ar face-o și alții?, am întrebat-o, în condițiile în care vaccinul care se administrează în România, cel de la Pfizer-BioNTech este primul dezvoltat cu tehnica ARN mesager, ceea ce produce indoială în rândul populației. Una dintre teoriile care circulă vizează producerea unor tulburări degenerative grave în anii următori.

  • „Da, vaccinul acesta folosește acea secvență scurtă de ARN mesager. Ce înseamnă asta. Conține informația pentru a produce acea proteină Spike care stimulează răspunsul imun. Acel ARN mesager este utilizat în celulele noastre pentru a produce proteina, nu intră în nucleu și nu are cum să intre în ADN-ul nostru, să ne modifice informația din celule. ARN-ul este extrem de instabil, nu intră în nucleu pentru că este rapid degradat de enzimele din citoplasma celulară. Transferul din citoplasmă în nucleu nu este atât de facil precum își imaginează lumea. Așadar, fiți liniștiți, nu vă modifică acest vaccin ADN-ul sub nici o formă. Nu se produce nici o tulburare de nici un fel. Iar această metodă nu este nouă, se folosește de cel puțin 10 ani, în alte direcții medicale. Oamenii trebuie să înțeleagă că tehnica a evoluat extrem de mult și e foarte bine, pentru că vaccinurile salvează vieți. Anual salvează milioane de vieți.”

Anca Butiuc-Keul vine și cu un alt argument solid în privința necesității vaccinării anti-COVID.

  • „Sunt două modalități de imunizare, prin vaccin sau prin boală. Unii spun că vor să facă boala, că se bazează pe organismul lor. Sigur, te poți baza, dar nu știm niciunul dintre noi ce formă de boală vom face. Treci prin patologie 2-3 săptămâni, dar apoi mulți experimentează diverse alte efecte post boală. Gândiți-vă și la asta. Fiecare are și persoane în vârstă sau aflate în categorii de risc. Eu îmi asum, ca individ, că reacționez bine la boală, dar nu știu cum o vor face alții. Acum, foarte important de știut: noi stăm de aproape un an de zile în izolare, cu activități restrânse, cu masca pe față. Noi în tot acest interval nu ne-am imunizat nici față de celelalte boli infecțioase, de viroze, la care, fiind expuși, ne imunizam. Noi când vom ieși din această izolare, vom fi foarte expuși la tot felul de patologii infecțioase, la gripe, la viroze banale etc. Nu este în regulă pe termen lung. Nu putem să ne gândim exclusiv la noi, individual, pentru că facem parte din societate și trebuie să funcționăm adecvat ca un întreg, nu doar individual.

Avem noua tulpină care deja circulă, care este mult mai infecțioasă. Toată lumea își dorește ridicarea tuturor restricțiilor, dar dacă nu facem ceva pentru asta, nu se va întâmpla. Și peste vară s-au ridicat restricțiile și ați văzut cum a arătat toamna. Este dezastru cam peste tot în Europa. În UK cam un sfert, până la 30 la sută din cazuri sunt cu noua tulpină.

La o tulpină mult mai infecțioasă, e firesc că va crește și numărul de cazuri în România foarte mult, iar odată cu asta vor crește cazurile grave și foarte grave, iar presiunea excesivă pe sistemul medical afectează pe toată lumea. Actul medical este orientat preponderent către Covid, iar celelalte patologii sunt neglijate, astfel că 30% din cancere sunt depistate mai târziu. Și la asta ar trebui să se gândească cei care nu vor să facă vaccinul. La Cluj am avut rată de incidență de 10 cazuri la mia de locuitori. Asta înseamnă 1%. La 1% grad de infectare, sistemul medical a fost aproape de colaps, iar școlile s-au închis. Pentru a ajunge la imunitatea de grup este nevoie de cel puțin 70% imunizare, iar dacă oamenii nu vor să se vaccineze, atunci se va atinge prin boală. Dar cu ce preț?”

Despre noua tulpină de coronavirus identificată și în România, care circulă în aproape toată Europa, cercetătorul clujean spune că poate fi depistată prin diagnostic dacă se va lua în calcul adaptarea testelor RT-PCR, dar momentan nu este necesar acest lucru. Tulpina se depistează acum prin secvențializarea genomului viral.

  • „Secvențializarea nu este o metodă de diagnostic, ci se face pentru a identifica diverse mutații în scop de cercetare, pentru a lua unele decizii, pentru a modifica protocoale, dar nu este o metodă care să fie făcută la un număr foarte mare de probe, fiindcă durează foarte mult și implică și costuri mari. Cum se face. Se ia genomul, se secvențializează, adică se determină exact structura genetică, apoi se face o analiză și se compară cu secvențele celorlalte tulpini existente în baza de date. Ei bine, pe baza acestor date se pot adapta testele acestea PCR, la scară largă, pentru diagnostic în cazul pacienților. Asta se face prin kituri, care trebuie să conțină anumiți reactivi care pot face acest lucru. Tulpina aceasta este mult mai infecțioasă, dar nu produce forme de goală mai grave. Așadar lumea trebuie să respecte cât mai atent toate măsurile de protecție. E foarte important să ne vaccinăm. Mutația aceasta care a apărut se referă la acea proteină spike, în sensul că noua variantă facilitează o legare mai puternică a proteinei de receptor și din acest motiv este mai infecțioasă această formă. Poate pătrunde mai ușor în organismul nostru. Se multiplică și produce noi particule virale și riscul de răspândire este mai mare. Dar mutația nu a afectat alte regiuni ale genomului”, mai precizează specialistul de la Universitatea Babeș.

Anca Butiuc-Keul este specialist în biologie moleculară, biotehnologie și genetică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A condus mai mulți ani departamentul de biologie moleculară și biotehnologie al UBB și are zeci de lucrări publicate în domeniul biologiei moleculare. A urmat și studii post-doctorale și a lucrat ca cercetător la Biological Research Center din Szeged, Ungaria și la Julius Kuhn Institute, Quedlinburg, Germania. Ca și o completare, Kariko Katalin, celebra cercetătoare datorită căreia s-a dezvoltat tehnica ARNm care a făcut posibilă apariția vaccinului și angajată BioNTech, a lucrat, de asemenea, la Biological Research Center din Szeged, unde și-a făcut studiile post-doctorale.

Sursa: g4media.ro.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Catalin Suciu

Este reporter pentru site-ul actualdecluj.ro, din aprilie 2014. Anterior a lucrat la cotidianul Ziua de Cluj din august 2011. A mai lucrat la cotidianul Monitorul de Cluj între octombrie 2006 și mai 2010, şi la agenţia de presă NewsIn în perioada martie 2007 – februarie 2009. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeș- Bolyai”.