Primar din Cluj cercetat pentru delapidare, achitat / Procurorii acuză că a folosit mașina Primăriei în interes personal / Interceptări, percheziții și disjungeri pentru pretins prejudiciu de 1300 lei

Administrație by Mihai Prodan - mai 11, 2026 0 54

Răsturnare de situație în cazul primarului din Cluj acuzat de delapidare, instanța l-a achitat vineri după ani de cercetări penale, cu interceptări telefonice, percheziții și disjungeri, ca procurorii să demonstreze că primarul a folosit mașina Primăriei în interes personal și n-a achitat prejudiciul – de 1.300 de lei, echivalentul carburantului.

Vorbim despre primarul din comuna clujeană Sânmărtin, Ioan Fărtan, acuzat de delapidare după ce ar fi folosit mașina Primăriei în interes personal – anchetatorii au chiar documentat 26 de acte materiale. Joi a venit sentința, de la Judecătoria Gherla: achitare. Unui martor audiat, contabila Primăriei, i-a fost deschis dosar penal separat pentru mărturie mincinoasă, după ce ar fi mințit în favoarea primarului.

Fârtan se află la al șaptelea mandat în fruntea comunei; acesta a fost achitat joi de către Judecătoria Gherla după ce fusese trimis în judecată pentru delapidare în formă continuată. Sentința a fost pronunțată pe 7 mai 2026, cheltuielile de judecată rămânând în sarcina statului.
Dosarul a pornit de la un episod aparent minor: în perioada octombrie-decembrie 2022, organele de cercetare penală au identificat autoturismul Dacia Duster al Primăriei Sânmărtin circulând pe drumurile publice, condus de primar, în circumstanțe care ridicau suspiciuni privind utilizarea în interes personal. Au urmat mandate de supraveghere tehnică, anchetatorii au reconstituit 26 de deplasări pe care le-au apreciat ca fiind efectuate în afara atribuțiilor de serviciu, stabilind un prejudiciu de aproximativ 1.350 de lei, reprezentând contravaloarea combustibilului consumat.
Rechizitoriul a fost semnat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla în noiembrie 2024, după doi ani de anchetă. Investigatorii s-au bazat pe date GPS, pe procesele-verbale de redare a interceptărilor telefonice și pe constatarea că foile de parcurs ale vehiculului fuseseră completate superficial sau pur formal, fără a fi înscris kilometrajul la plecare ori la sosire. Mai mult, anchetatorii i-au interceptat convorbirile telefonice ale primarului, le-au transcris și au demonstrat că Fârtan făcea referiri la deplasări cu caracter vădit personal, menționând, printre altele, că voia să ducă pe cineva la Cluj sau că se îndrepta spre o moară.
Un episod aparte a implicat-o pe contabila primăriei, care la prima audiere negase orice cunoștință despre utilizarea personală a mașinii instituției și afirmase că nu fusese niciodată pasageră în aceasta. Probele au dovedit contrariul: cei doi fuseseră surprinși împreună de camerele de supraveghere ale unui restaurant din județ, în timpul uneia dintre deplasările incriminate. Reaudiată în calitate de suspect într-un dosar separat pentru mărturie mincinoasă, femeia a recunoscut că dăduse declarații neconforme cu realitatea, invocând o stare emoțională tensionată și uitarea.

Primarul însuși a recunoscut indirect cel puțin una dintre deplasările personale, cea din 18 noiembrie 2022, declarând că mersese să cumpere viță de vie, dar susținând că achitase motorina din banii proprii. La sediul primăriei nu s-au descoperit, cu ocazia percheziției – căci cercetările penale au vizat și această formă de strângere de dovezi – niciun document care să confirme această plată.
Cu toate acestea, instanța a pronunțat joi achitarea, apreciind că acuzația de delapidare nu este susținută de probe dincolo de orice îndoială rezonabilă. Argumentul central al judecătorilor a fost unul de drept penal material: primarul, în calitate de administrator legal al patrimoniului unității administrativ-teritoriale, nu a folosit autoturismul de serviciu fără drept, în sensul art. 295 din Codul penal. Legea îi conferă tocmai lui dreptul de a administra bunurile comunei, inclusiv mijloacele de transport, astfel că nu poate fi reținută condiția de tipicitate a infracțiunii de delapidare în modalitatea folosirii bunului, a apreciat instanța.
Judecătorul care a analizat dosarul a mai reținut că datele GPS dovedesc exclusiv traseul fizic al vehiculului, nu și scopul deplasărilor, că foile de parcurs deficitar completate reprezintă cel mult o abatere administrativă și că interceptările telefonice sunt echivoce, compatibile atât cu activități personale, cât și cu unele de serviciu. Un primar, a subliniat judecătorul, are obligații și relații instituționale la prefecturi, consilii județene, instituții deconcentrate, parteneri și furnizori ai autorității locale, iar parchetul nu a exclus prin probe concrete că unele dintre cele 26 de deplasări ar fi putut servi scopuri de serviciu.

Ioan Fârtan conduce comuna Sânmărtin din 1996, cu o întrerupere de patru ani între 2000 și 2004, schimbând de-a lungul timpului partidele de susținere, de la PD la PSD și ulterior la PNL. La alegerile locale din 2024 a obținut 78,72% din voturi, câștigând covârșitor al șaptelea mandat. Nu este pentru prima dată când numele său apare în dosare cu tentă de integritate: în 2015 – în urmă cu zece ani – Agenția Națională de Integritate a constatat că se afla în stare de incompatibilitate, după ce încheiase contracte între primărie și o asociație a crescătorilor de taurine al cărei președinte fusese vreme de aproape un deceniu. La acea vreme, Fârtan declarase că este și rămâne un om cinstit și că, dacă ar fi fost corupt, oamenii nu l-ar fi votat de atâtea ori primar.
Sentința din mai 2026 poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare. Primăria Sânmărtin nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Remarcăm, din motivarea deciziei instanței consultată de actualdecluj.ro, o serie de ”observații suplimentare” care ”se impun” după cum notează instanța: ”limbajul colocvial nu echivalează cu dovada scopului personal al deplasării. Convorbirile telefonice ale unui primar, ca ale oricărei persoane, nu respectă un limbaj formal și nu disting sistematic între activitățile personale și cele de serviciu. Referirile la persoane pe numele mic, la localități sau la activități concrete pot viza atât raporturi personale, cât și instituționale. Instanța nu poate selecta, din ansamblul convorbirilor, exclusiv fragmentele care par a sugera un interes personal și să le ignore pe cele care sunt neutre sau compatibile cu activitatea de serviciu”.

Totodată, interceptările telefonice nu au surprins nicio recunoaștere explicită a caracterului personal al deplasărilor. ”Nu există nicio convorbire în care inculpatul să afirme că folosește mașina primăriei în interes propriu, că are cunoștință că acest lucru este interzis sau că încearcă să ascundă natura deplasărilor. Absența oricărei mărturisiri — chiar și implicite — din totalul convorbirilor interceptate este un element probator neutru care nu poate fi transformat, prin prezumție, în dovadă de vinovăție”, susține instanța.

În fine, interpretarea convorbirilor interceptate în defavoarea inculpatului ”violează principiul in dubio pro reo”: ”atunci când o convorbire telefonică poate fi interpretată în două moduri — unul defavorabil inculpatului, altul neutru sau favorabil acestuia — instanța nu poate opta, fără o justificare probatorie suplimentară, pentru interpretarea defavorabilă. A proceda altfel înseamnă a substitui prezumția de nevinovăție cu o prezumție de vinovăție, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept”.

”Un principiu fundamental al dreptului probelor penale este că suma mai multor probe indirecte, fiecare insuficientă prin ea însăși, nu generează automat o probă directă suficientă pentru condamnare. Probele indirecte pot conduce la condamnare doar atunci când formează un lanț logic, coerent și închis, care exclude în mod rezonabil orice altă explicație plauzibilă. În speță, lanțul probator al acuzării este incomplet și deschis: datele GPS dovedesc traseul — nu scopul; foile de parcurs deficitar completate dovedesc o neregularitate administrativă — nu o infracțiune; convorbirile telefonice sunt echivoce — compatibile atât cu deplasări personale, cât și cu cele de serviciu; declarațiile martorilor stabilesc că autoturismul era folosit de inculpat — ceea ce nu a fost niciodată contestat — fără a preciza scopul deplasărilor. Niciuna dintre aceste probe, și nici toate la un loc, nu închid cercul în jurul caracterului personal al deplasărilor, lăsând deschisă ipoteza că cele 26 de deplasări au servit scopuri de serviciu. Or, în condițiile în care parchetul nu a dovedit că toate cele 26 de deplasări au fost în interes personal — ceea ce este obligatoriu pentru a reține infracțiunea în forma continuată cu 26 de acte materiale — achitarea se impune cu privire la ansamblul acuzației”, a motivat instanța.

Aceasta a arătat că elementul material alternativ al infracțiunii de delapidare e cazul însușirii, adică sustragerea bunurilor, înţeleasă ca scoatere a bunului din posesia părţii vătămate şi luarea în stăpânire de către făptuitor a bunului aflat în gestiunea sa, deci trecerea în stăpânirea sa efectivă. ”Nu este îndeplinită condiţia de tipicitate a elementului material, fapta nu constituie delapidare, putându-se reţine o altă infracţiune, bineînţeles, dacă sunt întrunite condiţiile de tipicitate”.

Sursa foto gherlainfo.ro

Nici un comentariu