GRAFIC Numărul clădirilor refațadizate în Cluj-Napoca după supraimpozitări depășește 1000 / Numărul amenzilor se dublează într-un an / Rata de colectare a amenzilor, sub 15%

Administrație by Mihai Prodan - mai 11, 2026 0 11

Un număr de 1.088 de clădiri degradate din Cluj-Napoca au fost refațadizate în nouă ani de când Primăria a decis supraimpozitarea cu până la 500% a proprietarilor care nu-și văruiesc casele pe dinafară. Primăria amendează, dar oamenii nu plătesc, rata de încasare e doar la 15%, arată raportul Poliției Locale din Cluj-Napoca pentru anul trecut.

Programul de refațadizare a imobilelor degradate din Cluj-Napoca, pornit în 2016 și administrat de Poliția Locală prin mecanismul supraimpozitării, a ajuns la un total cumulat de 1.088 de clădiri reabilitate parțial sau complet, potrivit raportului de activitate al instituției pe anul 2025.
Cifrele anuale arată însă un ritm care variază considerabil de la un an la altul. Dacă în 2022 fuseseră finalizate 66 de imobile, iar la finalul acelui an totalul cumulat era de 820, în 2025 numărul celor finalizate în cursul anului a fost de 71, din cele 108 intrate în procedură. Cele 37 de imobile rămase în curs de execuție la începutul acestui an au schele, tunele sau plase de protecție montate, au constatat polițiștii locali.
Serviciul Control Refațadizări Imobile a efectuat în 2025 un total de aproape trei mii – mai exact 2.951 – de verificări la imobile degradate în cadrul a 245 de acțiuni tematice, în creștere față de 2024, când fuseseră desfășurate 218 acțiuni și 2.823 de verificări. Au fost aplicate 320 de amenzi în valoare totală de 383.750 lei – numărul se dublează față de 2024 dar suma efectiv încasată a fost însă de doar 57.000 lei, adică aproximativ 14,8% din valoarea amenzilor aplicate. Raportul nu oferă nicio explicație pentru această diferență în colectare. Prin comparație, în 2024 fuseseră aplicate amenzi de 405.000 lei. Se remarcă faptul că totalul sancțiunilor se dublează într-un an. Mai jos cifrele:

Mecanismul supraimpozitării, preluat de Cluj-Napoca după modelul orașului Oradea, funcționează prin aplicarea unui spor de impozit între 200% și 500% față de valoarea standard, în funcție de gradul de degradare al imobilului, stabilit prin punctaj. Proprietarii care demarează lucrările de reabilitare sunt scoși din procedura de supraimpozitare. Cei care refuză sau amână continuă să plătească impozitul majorat și pot fi somați legal, cu posibilitatea sesizării instanței. La debut, în 2016, programul a generat reacții vehemente din partea unor proprietari, care au contestat măsura în instanță sau au apelat la avocați, după cum a recunoscut chiar primarul Boc. Treptat, rezistența s-a diminuat, pe măsură ce rezultatele vizuale au devenit evidente în zona centrală și semi-centrală a orașului. Recent actualdecluj.ro a relatat unul dintre cazurile exponente, în care o clădire veche de secole dar cu aproape 20 de proprietari a fost lăsată să se degradeze de la an la an – aici detalii.

Din raport:

Am verificat rapoartele Poliției Locale de la începutul programului până în prezent ca să vedem tendința – un grafic mai jos. Cel mai activ an a fost 2019 – cu 149 imobile finalizate, urmat de 2020 cu 136. Ritmul a scăzut brusc în 2021 la 68, s-a redresat parțial în 2022–2023, dar a coborât din nou la minimul seriei în 2024 – 63. Totalul cumulat crește constant, dar panta se aplatizează vizibil după 2022, semnul că stocul ușor de convins a fost epuizat și mai rămân proprietarii refractari.

Nici un comentariu