Închide

MULTIMEDIA Cum a eșuat primăria din Cluj să salveze un palat din secolul XVIII din incinta vechii cetăți, se degradează de la o zi la alta

ActualitateAdministrațieTop News by Mihai Prodan - apr. 13, 2026 0 7598

palatul thoroczkay fatada

Un palat ridicat în secolul al XVIII-lea de comitele suprem al comitatului Turda, monument istoric în fosta incintă a cetății medievale, a fost declarat „clădire neîngrijită” de către Primărie în 2017, l-a supraimpozitat și după câțiva ai a constatat că nimic nu s-a schimbat – în 2018; acum, constatăm și noi că lucrurile s-au schimbat – în rău. Clădirea se degradează pe zi ce trece. Fotografiile oficiale ale Direcției Inspecție și Control arată balcoane cu beton căzut, coșuri de fum cu cărămizi desprinse, curte năpădită de buruieni și fațade acoperite de graffiti.

Familia Thoroczkay este una dintre cele mai vechi și mai ilustre familii nobiliare ale Transilvaniei. Rădăcinile ei medievale sunt legate de Munții Trascăului, unde au stăpânit sate și cetăți de secole. Cetatea din Colțești, ridicată pe un abrupt calcaros, le-a purtat numele până azi — deși ea însăși a fost distrusă în 1703 de trupele imperiale austriece, ca pedeapsă pentru că familia s-a opus anexării Transilvaniei de către Habsburgi.
După eliminarea de pe scena militară, familia a continuat să ocupe funcții de vârf în administrația habsburgică. Pál Thoroczkay a ajuns comite suprem al comitatului Turda — cel mai înalt demnitar administrativ al comitatului, reprezentant al Coroanei, cu atribuții judiciare și executive. Era epoca în care nobilimea transilvăneană își exprima puterea prin arhitectură, și Cluj — Kolozsvár, capitala de facto a Transilvaniei — era locul unde trebuia să existe o reședință pe măsura rangului.
Complexul lui Thoroczkay pe strada care azi se numește Baba Novac – lângă palat se află și anexele sale, acum la numerele 2-4 – a fost ridicat în imediata vecinătate a Bastionului Croitorilor, unul dintre ultimele vestigii ale cetății medievale a Clujului, construit în 1475, și alături de o bucată din zidul de apărare singurul vestigiu din partea de est a cetății.

Naționalizarea comunistă, schimbările de proprietar și redistribuirile de spații au transformat complexul de-a lungul deceniilor. Clădirea principală de la nr. 8 a găzduit, la un moment dat, restaurantul Luciana — un local care a intrat în memoria colectivă a clujeanului mai vârstnic ca un loc cu personalitate, cu o atmosferă greu de găsit în spații fără istorie. Astăzi restaurantul nu mai există, localul s-a închis, iar clădirea a rămas pustie.

Acum clădirea are statut de monument istoric, cu cotă: CJ-II-m-B-07269. Fiind zi de Paște, nu am deranjat locatarii ca să-i întrebăm de ce n-au zugrăvit, dar revenim cu poziția lor; ce e cert este că supraimpozitarea clădirii timp de zece ani nu a produs efecte pozitive, așa cum se vede cu ochiul liber – ba dimpotrivă, în ultimii ani deteriorarea fațadei a ajuns până la cărămizile de construcție.

UPDATE 15 aprilie: după vizite în trei zile consecutive putem constata că nu avem pe cine întreba: accesul la etaj e închis cu lacăt pe un grilaj iar la parter pare limpede că nu mai locuiește nimeni; unul dintre apartamente a fost transformat în cuib de boschetari, în altele accesul e închis iar ușile sunt prăfuite dovadă că n-au fost deschise demult.

Imagini din interior:

Până revenim cu poziția proprietarilor, documentele pe care le consultăm în arhiva Primăriei Cluj-Napoca spun parcursul clădirii din ultimii zece ani;
La 12 decembrie 2017, Direcția Inspecție și Control s-a deplasat la fața locului și a întocmit Nota de constatare nr. 659. Fișa de evaluare completată de inspectori descrie o clădire cu degradări grave la toate componentele: învelitoarea deteriorată în proporție mare, cu coame neetanșe; cornișe cu elemente ornamentale desprinse și umiditate vizibilă; coșuri de fum cu cărămizi care prezintă risc de cădere; jgheaburi deteriorate total; pereți cu crăpături de dimensiuni mari și elemente componente lipsă parțial sau total, „clădire ruină, necesită refacere completă”; elemente decorative desprinse care prezintă risc de cădere. Punctajul total: 49 de puncte dintr-un posibil de 100, ceea ce corespunde categoriei „stare tehnică nesatisfăcătoare”.


Un an mai târziu, la 3 decembrie 2018, inspectorii s-au întors. Nota de constatare nr. 175 este lapidară: „Situația neschimbată față de evaluarea înscrisă în Nota de constatare nr. 659/12.12.2017.” Fotografiile anexate la dosar, tot din 3 decembrie 2018, arată fațada acoperită de graffiti, balcoane cu betonul căzut, curtea interioară cu vegetație crescută printre ruine și arcade interioare cu tencuiala complet desprinsă de pe zidărie.

Pe baza constatărilor din teren, primăria a reacționat cu instrumentul pe care îl are la dispoziție: supraimpozitarea. Clădirea avea nu mai puțin de 18 proprietari la data scumpirii impozitului.
Hotărârea Consiliului Local nr. 711 din 20 decembrie 2016 a aprobat majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri, începând cu 2017, pentru apartamentele de la nr. 1, 2A, 3, 4A, 4B, 4C, 5, 6, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 19 și 23 din clădirea de la str. Baba Novac nr. 8, adoptată cu 20 de voturi. Documentul consemnează că imobilul „se încadrează în categoria clădirilor neîngrijite, prin constatarea stării tehnice nesatisfăcătoare”.


Hotărârea nr. 1088 din 19 decembrie 2018 a reînnoit majorarea cu 500% pentru 2019, vizând o listă extinsă de apartamente, printre proprietari numărându-se acum și societăți comerciale — SC Adris Colection Prodcom SRL și SC Transilvania Casa de Schimb Valutar SRL — alături de persoane fizice. Adoptată cu 24 de voturi.
Anterior, în februarie 2018, primăria trimisese somații individuale fiecărui proprietar, prin scrisori recomandate cu confirmare de primire, avertizând că nerespectarea termenului de 30 noiembrie 2018 pentru lucrări de întreținere va atrage majorarea impozitului. Confirmările de primire din dosar arată că somaţiile au ajuns la destinatari.

În ianuarie 2019, mai mulți proprietari au depus o plângere prealabilă împotriva HCL nr. 1088/2018, solicitând revocarea majorării de 500% pentru apartamentele lor. Argumentul central: ei fuseseră deja incluși în Programul Multianual al primăriei pentru reabilitarea clădirilor din centrul istoric, depuseseră acordul și nota tehnică de constatare (costurile acesteia din urmă, elaborată de un expert atestat de Ministerul Culturii, ridicându-se la 4.165 lei), și considerau că nu pot fi sancționați simultan cu 500% și incluși în programul menit să-i ajute să reabiliteze tocmai clădirea penalizată.
Biroul Juridic al Primăriei, în Informarea nr. 32950/488 din 28 ianuarie 2019, aprobată de primarul Emil Boc, a respins plângerea ca neîntemeiată. Concluzia: legea fiscală și programul multianual de reabilitare sunt două instrumente juridice distincte, fără intercondițonare, iar înscrierea în program nu scutește de plata impozitului majorat. Proprietarii nu dețineau autorizație de construire valabilă la data depunerii plângerii și nu anunțaseră ISC și primăria cu privire la începerea lucrărilor — condiții necesare pentru a fi exceptați de la majorare.

Cazul Palatului Thoroczkay pune în discuție eficiența supraimpozitării ca instrument de salvare a patrimoniului: ce se întâmplă când proprietarul nu are capacitate financiară, când imobilul e fragmentat între zeci de coproprietari cu interese divergente, când unii sunt persoane fizice iar alții societăți comerciale, când costul reabilitării unui monument istoric — care necesită expert atestat de Ministerul Culturii, aviz de la Comisia Regională a Monumentelor, proiect tehnic, autorizație — depășește cu mult sumele pe care proprietarii le pot mobiliza. Majorarea impozitului devine atunci doar o povară suplimentară fără efect arhitectural, cum e cazul limpede al palatului Thoroczkay.


La câțiva pași, Bastionul Croitorilor a fost restaurat și transformat în centru cultural. La câteva sute de metri, Palatul Bánffy strălucește ca muzeu de artă. Pe strada Baba Novac nr. 8, balcoanele unui palat din secolul al XVIII-lea se deteriorează în continuare, iar coșurile de fum cu cărămizi desprins prezintă, conform propriilor documente ale primăriei, „risc de cădere” pentru trecători.

2018:

2012:

2009:

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.