Un șofer a fost condamnat la un an și șapte luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă după ce a accidentat mortal un pieton beat care traversa ilegal, în urmă cu patru ani, pe al doilea cel mai periculos drum din Cluj

Un șofer a fost condamnat la un an și șapte luni de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă după ce a accidentat mortal un pieton beat care traversa ilegal, în urmă cu patru ani, pe al doilea cel mai periculos drum din Cluj.

Accidentul a avut loc în 12 august 2019, în jurul orei 21, când un șofer care conducea un BMW X3 pe DN1C E576, ajuns la km 17+016 m, a accidentat mortal o victimă care, în calitate de pieton, se afla pe partea carosabilă a drumului DN1C E576, pe sensul de mers ascendent. Accidentul a avut loc în localitatea Jucu de Mijloc, la km 17+016m, unde circulația se desfășura pe ambele sensuri.

Organele de cercetare penală au reușit identificarea victimei iar din raportul de expertiză medico-legală a rezultat că moartea a fost una violentă, cauzată de hemoragie internă prin rupturi multiple ale organelor toraco-abdominale consecutive unui politraumatism prin accident rutier. De asemenea, s-a stabilit că alcoolemia cadavrului era de 0,95 grame la mie.

Fiind audiat în calitate de suspect, șoferul a declarat că la data respectivă avea o viteză de aproximativ 50 de km/h și conducea în coloană, traficul desfășurându-se în coloană pe ambele sensuri de mers. Acesta a declarat că, la un moment dat, a observat la o distanță foarte mică o persoană la mijlocul drumului, care intenționa să traverseze drumul din partea stângă spre partea dreaptă. Acesta susține că a frânat brusc însă nu a reușit să evite impactul, lovind victima cu partea din dreapta față a autoturismului, ocazie cu care i s-a spart parbrizul, victima căzând în partea dreaptă a autoturismului pe jos. În urma impactului, după aproximativ 2-3 metri, autoturismul s-a oprit, ocazie cu care a observat cum victima se rostogolea pe acostamentul consolidat al sensului său de deplasare, ajungând până în șanțul de la marginea drumului. Ulterior, inculpatul susține că a repornit autoturismul și s-a deplasat spre victimă, aproximativ cinci metri, pentru a observa starea victimei, după care a pornit luminile de avarie și a coborât din mașină, după care a sunat la serviciul de urgență 112, așteptând venirea la fața locului a organelor de poliție.

Inculpatul a subliniat faptul că, la momentul producerii accidentului, se circula în coloană, în ambele sensuri, impactul cu victima având loc pe banda de circulație aferentă sensului de deplasare și nu pe acostamentul consolidat al sensului de mers. În fine, cu ocazia audierii sale în calitate de inculpat, a declarat că victima, în calitate de pieton, alerga perpendicular cu axul drumului, din stânga spre dreapta sensului de mers, fiind surprins de apariția acestuia pe drumul public de după o coloană de mașini care circula pe sensul opus. Inculpatul a susținut că a văzut momentul în care victima a încercat să treacă pe sensul său de mers numai la aproximativ 8-12 metri în fața sa, afară fiind întuneric, motiv pentru care se circula cu luminile de întâlnire aprinse.

Expertul care a analizat dinamica accidentului a concluzionat că șoferul avea o viteză probabilă de 72 km/h. În condițiile date, inculpatul nu putea evita producerea accidentului, dar putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat cu o viteză care să se încadreze în limita maximă admisă pe acel segment de drum și care să fie adaptată condițiilor de drum. Accidentul s-a produs atât din cauza angajării în traversare prin loc nepermis și fără asigurare a victimei, cât și din cauza deplasării cu o viteză superioară celei maxime admise și neadaptată condițiilor de drum a autoturismului BMW X3, condus de către inculpat.

Expertul a ajuns la aceste concluzii luând în considerare condițiile de drum existente la momentul accidentului și locul în care a avut loc accidentul și momentul în care s-a declanșat starea de pericol, dar și distanța de care a ar fi putut dispune inculpatul pentru a evita producerea accidentului, care a fost calculată la 30 de metri. În continuare, expertul a calculat viteza care ar fi permis oprirea autoturismului în interiorul distanței de 30 de metri pentru a putea evita impactul cu victima, ajungând la concluzia că aceasta era de 53 km/h, viteză la care inculpatul ar fi putut evita accidentul. Având în vedere că această viteză este superioară celei maxime admise în localitate, s-a conchis că inculpatul ar fi putut preveni producerea accidentului rutier în cazul în care ar fi circulat cu o viteză care să se încadreze în limita maximă admisă pe acel segment de drum și care să fie și adaptată condițiilor de drum.

S-a presupus că victima se deplasa pe acostamentul consolidat al drumului în momentul inpactului, dar această circumstanță nu a putut fi dovedită. Șoferul a fost testat cu aparatul poligraf și întrebat dacă victima circula pe acostamentul consolidat în momentul accidentului, la care acesta a răspuns negativ iar aparatul a înregistrat schimbări morfologice specifice comportamentului disimulat, dar experții au concluzionat că este posibil ca reactivitatea psihofiziologică să fie influențată și de faptul că, la momentul examinării, subiectul prezenta o stare de anxietate ridicată, determinată de nemulțumirea și resentimentele acestuia în raport cu situația prin care a trecut – a lovit o persoană cu autoturismul, provocându-i decesul.

Instanța a considerat astfel că victima a fost responsabilă 60% pentru accident, iar șoferul – de 40%. Referitor la victima infracţiunii instanţa reţine că la momentul accidentului victima avea o alcoolemie de 0,95 grame la mie; prin urmare, posibilitatea acestuia de a fi atent la ce se întâmplă în jur, de a-şi controla şi coordona mişcările – şi a evita astfel accidentul -, era destul de redusă. Mai trebuie reţinut şi faptul că victima a traversat strada ilegal prin loc nemarcat, după cum se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Gherla.

Două părți civile au primit despăgubiri de câte 15.000 de euro, iar alte două – câte 12.000 de euro. Decizia a fost pronunțată în urmă cu o săptămână de Judecătoria Gherla și e atacabilă cu apel în zece zile de la comunicare.

Nici un comentariu

Actual de Cluj